Trăim

VR vs XF

2011-11-23T13:30:00.000+02:00

Ascult Radio 21, muzica e buna, ritmata, te binedispune si te face sa te imaginezi dansand, asta daca nu o chiar faci.

Muzica e din ce in ce mai prezenta si pe posturile TV. Cele mai cunoscute emisiuni de gen sunt X Factor si Vocea Romaniei, si fiecare se lupta in audienta cu cealalta. Mie X Factor(XF) nu-mi prea place, juriul parca recita fiecare comentariu pe care il face, replicile de cele mai multe ori sunt "intepaturi" la adresa altui mentor, Razvan si Dani nu mi se par prea bine incadrati in acest format, par stangaci, si lipsiti de naturalete.

Morar are o miscare parca regizata, aproape la fiecare concurent din echipa lui, arunca o privire lasciva, si cu un zambet usor intr-o parte, de zici ca se uita la o tanara care face altceva. E adevarat, concurentii lui mai mult danseaza decat canta. De exemplu, Ovidiu Nae trebuia sa plece de la primul duel. Atunci a ratat cantecul, desi coregrafia a fost foarte buna, piesa nu a sunat bine deloc. La fel a facut si in a doua gala, daca nu ai vocea de la mama natura poti sa tot studiezi, ca nu ai de unde. E adevarat ca spectacolul conteaza, dar oamenii te "consuma" in primul rand pentru voce si cum suna ea, Morar mai uita uneori asta si o tine dreapta pe calea show-ului. Cazul Antoniei este aproape identic. Nu suna bine, nu e melodioasa deloc, si nu pentru ca nu ar avea calitati vocale, dar eu zic ca nu i se prea potrivesc piesele, nu o avantajeaza deloc.

Refresh mi se par mai buni din punct de vedere vocal, decat Antonia, dar la ei a fost chestiune mai mult de imagine, a cam trecut vremea boyzone, iar lor in dresuri si pe tocuri de 10cm, topaind pe scena, nu le sta prea bine. Nu au iesit in evidenta pentru ca au fost cuminti, la locul lor, asa ca Paula.

Cea mai tare categorie este cea a lui Adrian, toti cei 3 ramasi in competitie au voci puternice, pline de personalitate cu un timbru original. Daca nu va fi niciunul dintre acestia castigatorul, inseamna ca fie cei care voteaza au probleme cu auzul, fie cartile sunt facute deja.

De ce un mentor nu poate vota impotriva elevului propriu daca acesta nu a cantat bine si ajunge la duel pentru ca nu a placut publicului?

La Vocea Romaniei(VR) nu auzi critici si pase de replici rautacioase, juriul e amuzant, natural si nu incearca sa te convinga pe tine telespectatorul, ca al lui e cel mai bun. Oricum concurentii de la VR mi se par mult mai buni din punct de vedere vocal, piesele alese de catre profesorii lor sunt mult mai bune, si multi dintre ei canta foarte bine chiar si atunci cand au coregrafie. Comentariile facute dupa prestatia fiecarui concurent sunt fluente, fara pauze prea mari intre cuvinte, cum sunt cele de la XF, care par a fi doar niste versuri recitate cu greu pentru ca a-i uitat ordinea cuvintelor.

Bartos e vedeta, carismatic, isi joaca rolul foarte bine, gaseste repede replica potrivita la comentariile juratilor.

Chestia cu propunerea pentru duel a concurentilor chiar de catre profesorul propriu, mi se pare geniala, el stie cel mai bine fiecare ce poate, pentru ca el ii vede la repetitii, el observa cel mai bine evolutia fiecaruia.

Nu uitati! In fiecare marti de la 20:15, Vocea Romaniei

Felicitare catre seful meu...campanie de marketing

2011-09-09T11:26:00.000+03:00

Pe partea cealalta a felicitarii...ceva de genul:

Dorintele mele de azi

2011-07-25T16:37:00.005+03:00

Ca toata lumea imi doresc sa am sanatate, sa fiu fericita si toate celelalte urari traditionale...dar trecand peste asta, in fiecare zi ne gandim la cate ceva ce ne-ar place sa avem sau sa facem, asa ca...azi imi doresc(asa in general, nu doar pentru ziua de azi):

- pantofi rosii la rochia de mireasa;

- sa-mi cante Clejanii la nunta;

- o bicicleta;

- un scaun de birou, cel mai comod;

- un dormitor, cu un pat mare si cu o saltea nu prea moale;

- sa ma dau cu motocicleta sau macar cu un scuter;

- sa am mancare facuta de fiecare data cand ajung acasa, ovo-lacto-vegetariana, pentru ca as vrea sa-mi schimb stilul de viata;

- o vacanta pe Coasta de Azur, nu tin neaparat sa fie la 5 stele, merge si cu cortul :);

- o masina, cutie automata, diesel si macar de 1.9, functionala; ma visez la volan in fiecare noapte, imi e cam dor sa conduc;

- sa-mi fac un blog dedicat fotografiei;

- sa nu ma ingras mai mult de 62 de kg, acum am sub :)(decat in caz de sarcina, atat cat e normal);

- un hard mai mare, daca nu e posibil atunci un laptop bun pentru grafica, nu vreau prea mult nu? :));

- sa invat sa dansez flamenco;

- sa-mi mai cumpar inca 1 aparat foto dslr si vreo 3 obiective(macar).

Toate acestea pe termen nu prea lung, asa ...pentru viitorul apropiat. As putea continua, dar ma opresc aici, sunt curioasa in timp cat de mult se schimba optiunile....de cele mai multe ori se schimba.

Poveste de seara

2011-07-07T22:45:00.001+03:00

Pentru ca eu pana si o revista o rasfoiesc incepand cu sfarsitul acesteia, o sa incep cu evenimentele in ordine inversa.

Marturisesc ca am gresit in seara asta cand am intrat in magazin si mi-am cumparat 1 sticla de suc si una de ceai, prea multe chimicale, dar vina e a magazinului care e chiar la parterul blocului, care avea usa larg deschisa ca si cum ma astepta.

Nu stiu cum pot unii parinti sa-si lase copiii in grija altor copii. Asta seara cand ma intorceam din oras am zarit in bus o fata care nu avea mai mult de 13 ani si care ducea in brate un baietel care nu avea mai mult de 3 ani, veneau de pe centru si s-au coborat in aceeasi statie cu mine, cel mai probabil erau sora si frate, dar chiar si asa, la cate se intampla in ziua de azi eu nu mi-as lasa copiii sa umble chiar asa, singuri, de capul lor.

Alta chestie, genul de intalniri la care iti dai o palma ca sa te convingi ca e real, si care au loc daca iesi pe "strase" pe unde se plimba toata "spuma". Cica se poarta mai nou pantalonii inflorati, stransi pe glezna, si mai largi putin la solduri, dintr-un material apropiat de bumbac...ei bine...azi era sa-mi dau o palma in plina strada cand am vazut-o pe o tipa imbracata cu asa ceva, dar care arata ca si cum chiar atunci s-a dat jos din pat si a uitat sa-si dea jos pijamaua, arata oribil, scarbos de-a dreptul, mi-a fost greu sa ma abtin sa nu-i spun parerea mea. Avea si sunci, nu sunt eu experta in vestimentatie dar cred ca pantalonii aia sunt pt fetele foarte slabe care nu au solduri si care cu o pereche de pantaloni ca acestia remediaza cat de cat situatia.

Motivul pentru care am vazut toate acestea este pentru ca mi-a trebuit sa merg la deschiderea raliului Sibiului care a avut loc azi de la ora 20 in Piata Mare. Sper ca la urmatoarea editie sa-mi aduc aminte ca la deschiderea de anul acesta m-am cam enervat.

Am observat ca romanii sunt o mare gloata...ce cauta babuta cu batic pe cap printre motoare? Ce cauta femeile cu carucioare printre masini, cu copii care nici macar nu inteleg ce se intampla? Hai ca pe cei care merg singuri si vorbesc si stiu ce e aia masina si raliu ii inteleg, ca pentru ei e ceva fascinant. O gramada de oameni, de la catel la bunic, toate categoriile, nu conta in ce directie mergeam ca ma loveam de toti cei din jur. Eu m-am dus sa fac poze dar, n-am avut loc de marea masa. Poate prind ceva mai interesant la una din curse.

Pana atunci:

....un autograf din partea lui Titi Aur. :)

Cum a fost iunie

2011-06-30T15:58:00.003+03:00

Am terminat cursul foto, am terminat si cu masterul, gata disertatia, gata cu examenele, deocamdata, pana ma apuca iar pofta de invatat si ma gandesc la un doctorat. Nu suna rau , D-soara Dr.Ing., :).

Am fost ieri la festivalul de dans contemporan, am admirat nu doar baletul in sine ci si costumele, unele nu chiar pe gustul meu, altele frumoase. Am admirat si taliile subtiri ale fetelor si ma gandeam ca poate nu mi-ar strica si niste cursuri de balet....poate asa o sa am si eu o talie :). Cel mai important, am facut fotografii, nu sunt eu prea multumita de ele, pentru ca sunt cam pretentioasa, dar nu sunt rele...mai tarziu o sa revin sa va arat.

Am fost si la un botez, primul din "cariera" mea de fotograf, cea de-a doua fetita a prietenilor nostri a fost botezata exact la 2 luni de cand a venit pe lume, De data asta nu am mai ratat evenimentul si a fost cu atat mai interesant cu cat am putut sa exersez cu aparatul.Acum astept criticile, cum altfel sa inveti daca nu din greseli.

Urmeaza raliul de la Sibiu, pe care nu vreau sa-l ratez, o sa am nevoie doar de un pazitor care sa ma traga din fata masinilor, ca la raliu nu e ca in studio, e mai periculos :).

Pana una alta, eu il astept, pe el, ca m-a lasat singura o luna de zile, si a trecut cum a trecut, dar ziua in care se intoarce trece si mai greu. O chestie haioasa, pe la jumatatea lunii mi-a trimis o felicitare, de care el nu a mentionat nimic, si care a ajuns la mine abia ieri, cu o zi inainte se ajunga el acasa, bine si asa, ca a fost faina surpriza: "Salutari din Portugalia!..." . A scris el frumos acolo pe felicitare ca m-am cam emotionat, asta e de bine :).

Si daca pozele cu balerine nu le am la mine, o sa va arat una de la botez:

E fetita nasilor, s-a chinuit biata de ea sa sufle in balonul ala, cred ca o ora, si tot nu a reusit, dar am apreciat-o pentru perseverenta.

Sora botezatei, cam suparata ca atentia pe care o primeste acum s-a injumatatit, nu se despartea de tata sau de mama.

Si Victoria, plangea cand nu era tinuta pe burta, se pare ca asa ii place ei. Iteresant e ca nu a plans cand a fost bagata in apa.

Sper ca nu se supara mami si tati ca am pus poze aici, nu am mai apucat sa le cer acordul :).

FITS, artificii, IBIS

2011-06-06T14:57:00.000+03:00

S-a terminat si FITS 2011. A fost prima editie de care m-am bucurat, asta pentru ca a fost in interesul meu sa asist la ceea ce se intampla. In cele doua weekend-uri am reusit sa imi fac material pentru fotoreportaj, am chiar prea mult, nici nu stiu pe care dintre cele cateva subiecte ar trebui sa-l aleg.

Toate ca toate dar, pe langa tema fotoreportajului mai am ca tema pentru examenul final de la cursul de fotografie si fotografia de nocturna. As fi vrut, atat eu, cat si colegii mei, sa fotografiem artificiile de la finalul festivalului. Ne-am gandit la o locatie de unde vederea era destul de buna, adica de pe acoperisul hotelului IBIS. Prin urmare, ne-am prezentat la receptia hotelului(eram 4 persoane) si le-am explicat celor de acolo ce vrem sa facem. Raspunsul lor a fost ca nu putem urca pe acoperis dar ne lasa la etajul 12 de pe geam. Ca sa facem o previzualizare a vederii le-am cerut permisiunea sa urcam pana acolo sa vedem cum e. Nu a fost nicio problema. Ne-am urcat in lift, butonul corespunzator etajului 12 era aprins, apasam pe butonul de inchis usile...nu se inchid. Apasam pentru etajul 11, se inchid usile si pornim. Ajunsi la 11 un coleg zice ca mai bine cobaram un etaj decat sa urcam, si mai urcam pana la 14, pentru ca 13 nu exista iar la 12 nu vroia sa urca liftul, cred ca butonul 12 era blocat. Am ajuns la etajul 14, cautam scarile...le gasim. Intram toti pe casa scarilor si cobaram un etaj, pana la 12....si ce crezi? Usile se deschideau din partea unde eram noi doar pe baza de cartela. Faina treaba. Am inceput sa zambim putin cu toii. Cine s-ar fi gandit ca intr-un hotel, daca intrii in casa scarilor nu mai iesi de acolo decat cu cartela. A fost prima data cand ne-am lovit de o situatie ca asta. Problema era ca pe usa pe care am intrat nu scria nimic de atentionare, scria doar tradus in engleza "scari", parerea mea e ca trebuia sa scrie ceva , ca sa sti ca daca intrii acolo, fara cartela nu mai poti sa iesi.

Deja ma gandeam, imi ziceam, ca va trebui sa sunam la 112, ca nu aveam nici un numar de telefon de la receptie, si imi si imaginam un titlu de stire.

Si uite asa am pornit spre parter, incercand toate usile pe care le gaseam in calea noastra, poate una era deschisa. Norocul nostru a fost ca am gasit usa care duce la sala de conferinte deschisa, de acolo i-am linistit pe colegi pentru ca stiam cum sa ajung la iesire.

Ajunsi jos, in fata lifturilor, am luat un alt lipft, care de data asta a urcat pana la etajul 12. Noi nu am vrut sa renuntam la ideea noastra de a fotografia artificiile, dar degeaba, geamul nu se deschidea, era plin de praf si nici nu incapeau cele 3 trepiede pe care ar fi trebuit sa stea aparatele.

Prin urmare, cei de la IBIS ne-au refuzat politicos, fara sa ne spuna un NU categoric, si ne-au oferit si un set de emotii, o peripetie la care nici nu speram.

Intrebarea mea este: ce se intampla daca intra un copil nesupravegheat? Se stie ca un copil curios intra pe apoape orice usa o poate deschide. Un copil nu are mereu un mobil la el, ca sa isi poata suna parintii, iar casa scarilor cred ca era ultimul loc unde ar fi fost cautat.

PS: nu am mai fotografiat artificiile dar am reusit sa ajung in primul rand la concertul Vama si am macar o fotografie reusita...macar atat. :)

Picuri, foto si un apus.

2011-06-02T09:30:00.000+03:00

O zi lunga cat o saptamana, asa a fost ziua de ieri. Sunt obosita si imi este somn, mi se inchid ochii, ascult acelasi post de radio ca in fiecare zi, aparatul e de vina, nu merge decat de pe Kiss Fm. Aceleasi piese, m-am cam plictisit. Azi sunt singura in birou, asa ca e si mai greu, ca nu are cine sa ma tina de povesti ca sa-mi sara somnul.

Ziceam de ieri....dimineata ajung cu o ora mai devreme la serviciu, ca sa recuperez ora de dupamasa cand plec la curs. Nu mai e cat a fost dar a devenit destul de obositor, daca nu facem fotografie de exterior atunci iesim. E frumos, e interesant si m-am descoperit si eu, am devenit prea autocritica, am asteptari mai mari de la fiecare shooting. Ieri speram sa fie mai mult soare spre seara, din pacate a plouat. Norocul nostru a fost ca in momentul in care am ajuns la Rapa Rosie(de langa Sebes-Alba), unde aveam shooting-ul, ploaia s-a oprit. Adidasii mei, aproape noi, nu visau ei vreodata sa ajunga pe coclauri, plini de noroi. Cand am plecat de dimineata de acasa era destul de frumos afara, nu se intrevedea ca va ploua. O atmosfera apasatoare, o stare de somnolenta, fara chef prea mare de a face fotografii...dar m-am straduit, pana la urma am cateva cadre de care zic eu ca pot sa fiu multumita, dar ramane sa vad azi daca si profu' e de aceeasi parere.

Nu a fost doar o zi obisnuita la cursul de fotografie, de data asta am avut si supliment....un gratar gustos, mancat cu mana, la apus de soare, in picioare langa foc, sperand sa ne si incalzim, dupa ce ne-am straduit fiecare sa obtinem niste fotografii bune, si nu asa oricum. Nu am tinut cont ca iarba e uda, ne-am dorit mai mult sa avem niste incadrari bune. Pacat ca nu a fost senin ca sa putem face si nocturne cu cerul instelat.

Acasa am ajuns cam tarziu, aproape de miezul noptii, si cand vroiam si eu sa ma incalzesc, cu o baie fierbinte...ce sa crezi?...apa calda nu. Pentru ca bausem cola, nu mi-a mai fost somn si m-am apucat sa-mi selectez fotografii pentru portofoliu, era si timpul, materialul s-a cam adunat si spatiul pe hard se imputina. Asa ca...ce crezi?...nu am dormit deloc...nici nu mi-am dat seama cum a trecut vremea, pe la 5 jumate dimineata a venit si apa calda. Nu stiu care a fost problema...ca orar nu este afisat ...si daca e cu orar, o sa fac scandal, ca eu vreau apa calda la orice ora din zi si din noapte.

Cine nu stie cum arata o rapa rosie:

Doar in Spania am mai vazut un sol atat de rosu, mi-am adus aminde de zile mai bune, mai insorite, de concediu, cu relaxare, fara alte griji decat sarcina de a ma odihni.

2011-05-16T15:54:00.001+03:00

Am recitit cate ceva de pe aici, curioasa fiind sa-mi aduc aminte de cum eram si ce gandeam, m-am regasit vesela, creativa, trista, infuriata, nemultumita, visatoare, naiva...dar cam aceeasi in mare parte. Creativitatea am cam lasat-o undeva intr-un colt intunecat, nu am mai antrenat-o si m-a cam uitat si ea pe mine. De vina sunt probabil problemele cotidiene pe care le avem toti, sau poate de vina suntem doar noi ca ne lasam uitati pe undeva, ca ne lasam schimbati de altii si de ceea ce li se pare lor ca e mai normal. Ce e normal pana la urma?

Dezmorteala de primavara

2011-04-18T14:00:00.001+03:00

O raza de soare, cateva grade in plus si ziua e mai buna, ganduri mai colorate, spre vacante. Ma gandeam sa merg intr-un loc mai exotic:

...pe urma mi-am zis ca nu merit doar atat, si ma gandeam ca e timpul pentru ceva mai deosebit, asa ca mi-am vandut bijuteriile, mi-am dat demisia de la locul de munca, mi-am vandut masina si mi-am cumparat o noua "casa"....voi pleca intr-o croaziera cu noua mea achizitie:

Anul acesta voi fi pe Coasta de Azur...ma fac marinar, capitan de vas....se pare ca asta e secretul "succesuilor"...cu bisnita imi va fi mai greu, ca nu e genul meu....dar ma invat eu cumva....peste cativa ani, si o revolutie...ma voi intoarce si voi candida pentru presedintie.

Pentru familie: stati linistiti, nu am vandut nimic, tot acolo muncesc, nu plec nicaieri...dar nici multe nu mai am. Motivele nu mai are rost sa le spun, se cunosc, speranta de mai bine in tara asta nu mai este...o majoritate indobitocita, saraca, flamanda, care se bucura pentru 1 kg de faina nu are capacitatea mintala sau fizica sa "lupte"....se resemneaza...iar ala pe care eu nu-l consider presedintele meu, stie prea bine pe cine conduce si care e calea spre manipularea unei asemenea majoritati.

Pareri pentru copiii mei

2011-02-21T15:04:00.001+02:00

Nu mai am timp de planuri pentru ca lucrurile se intampla atat de repede si atat de multe in aceeasi perioada incat nici nu mai am cand sa le analizez, nici inainte, nici dupa ce se intampla. Nu are nici o noima ceea ce tocmai am spus dar asta era si ideea. Acum, cateva note pentru acest jurnal online..am terminat cu sesiunea, ultimul examen l-am avut vinerea trecuta, inca nu am primit nota dar mai putin de 10 nu cred ca voi primi :). Nu sunt modesta si nici nu am de ce, in ceea ce priveste situatia la invatatura...am 10 pe linie anul acesta. Voi fi un bun exemplu pentru copiii mei care nu vor avea ce comenta cand le voi arata carnetele mele de studenta si de masteranda...provocarea mea pentru ei va fi sa fie mai buni decat mine. Asta nu inseamna ca voi face din ei niste tocilari, ma va interesa sa fie isteti, sa se descurce in situatii limita si sa invete doar ceea ce le place, nu sa stea sa toceasca.

Nu stiu daca imi va folosi vreodata acest master pe care ma pregatesc sa-l termin, si chiar daca altii spun ca o diploma nu-ti mai foloseste la nimic in ziua de azi, eu sunt de alta parere. Facand o facultate, facand un master si chiar cursuri de specializare, ai sansa sa cunosti oameni, persoane interesante cu care poti schimba idei, de la care poti invata diverse lucruri, toate acestea pe langa un bagaj de cunostiinte pe care le acumulezi pe carcursul studiului , asta daca te duci la scoala pentru ca vrei tu sa inveti ceva. Nu ramai chiar cu toata materia care ti s-a predat, dar iti sunt suficiente acele cunostiinte de baza si faptul ca sti de unde sa le iei pe celelalte atunci cand ai nevoie de ele.

Poate unii se descurca sa invete singuri, eu insa, am nevoie sa fiu ghidata, iar asta nu e rau.

Provocarea pentru mine va fi in lunile care urmeaza, am de pregatit lucrarea de disertatie si in acelasi timp, vreau sa fac un curs de fotografie...o mai veche dorinta de-a mea care incepe sa prinda contur.

Schitele in creion si desenele in acuarele, pe care le faceam cu multi ani in urma, nu vor fi in zadar.Primul pas l-am facut...am investit intr-un aparat foto profesional si m-am inscris la curs, la care sper sa fiu acceptata. Inca nu stiu prea bine sa lucrez cu aparatul iar acest curs mi-ar prinde bine...ar fi un nou inceput pentru mine. Vreau sa reusesc, si o voi face, voi fi un bun exemplu...niciodata nu e prea tarziu ca sa-ti indeplinesti visele.

Nu iti mai propune ca vrei sa faci diverse lucruri, fa-le! Nu mai pierde vremea cu ganduri si planificari.

Nu, nu sunt eu, e sora mea, care de acum va fi model pentru mine. Aceasta e o incercare, una dintre multe altele, experimente fotografice, cum le spun eu. O zi cu ghinion, un cer acoperit de nori gri, cativa stropi si putin cam frig...dar ei ii place ce a iesit, eu mai invat.

Gugalistice

2011-01-18T14:34:00.001+02:00

Cei de la Google sunt niste smecheri parsivi, ultima lor grozavie s-a lansat cu data de 13.01.2011, parca simbolic. Incepand cu aceasta data nu mai poti folosi optiunea de upload in cadrul grupului din care faci parte. Prin urmare, pentru a putea transmite diferite chestii celorlalti din grup esti obligat mai nou sa folosesti Google Docs. Acum nu numai ca folosesc grupul dar trebuie sa folosesc si google docs...ai naibii. De ce vreau eu sa-mi simplific existenta deaia astia vin cu alta idee care sa ma oblige sa le folosesc serviciile. Si noi trebuie sa-i credem pe cuvant ca datele noastre sunt in siguranta la ei. Da, vezi sa nu.

Nu va mai spun decat ca data finala e 18.08.2012...cine trebuie sa priceapa despre ce e vorba, va pricepe.

A fost odata!

2010-12-22T19:05:00.003+02:00

Printre liste de cumparaturi, retete si alte preocupari de sezon a sosit si vremea unui bilant. Anul e aproape gata, ce am facut si ce nu am facut? Fiecare an are cate ceva al lui iar 2010 a fost si el cu bucuriile lui. Lista mea cu realizari/impliniri incepe cu un inel frumos(pe care il merit :) ), la pachet cu o cerere in casatorie. Alte dorinte implinite sunt: o excursie in Barcelona, o alta la PortAventura, o bursa meritata si ea. A mai fost proiectul "Coloreaza-ti comunitatea!" care mi-a placut foarte mult, parerea mea e ca a decurs bine.

Alte bucurii...bucuria din ochii bunicilor pe care o vad de fiecare data cand merg sa ii vizitez, bucurie pe care imi doresc sa o mai vad multi ani de acum incolo, bucuria de a astepta pe cineva acasa si de a intreba "cum ti-a mers azi?", bucuria de a petrece un sfarsit de saptamana la munte impreuna cu toata familia, genul de intrunire pe care o vedem in filme la americani de sarbatori, cu parinti,cu frati, cu unchi si matusi, cu veri.

Ce nu am facut? Poate uneori nu am avut suficienta rabdare, poate am suparat pe cineva fara sa-mi dau seama, poate nu am ajutat suficient, poate ca nu am avut curajul sa-mi cer iertare. Sa-mi fie cu iertare.

Sa va fie sarbatorile frumoase, sa aveti ce pune pe masa, sa ii aveti pe cei dragi langa voi si la anul sa ne auzim cu alte impliniri!

A fost Mosul si pe la mine

2010-12-07T18:28:00.000+02:00

Am primit o leapsa de la Ada, asa ca e musai sa nu o dezamagesc. Mosul a fost darnic anul acesta cu mine, recunosc, fara modestie, ca mare parte din merit il am eu, semestrul acesta iau bursa pentru rezultate bune la invatatura, asta da cadou. In ghete "mi-am" gasit o ciocolata, 4 clementine si o punga de pufuleti, astea ca sa-mi aduc aminte de Mosul din copilarie. "Mi-am" gasit pentru ca eu am avut grija sa gasesc, daca nu ma gandeam eu nu mai gaseau nici altii :). Nu am nici barba, nici mustata dar am idei :)). Leapsa ramane la mine.

Concluzii colorate

2010-11-24T12:07:00.001+02:00

Am descoperit orasul pentru prima data ca turist. Muzeul Brukenthal si Muzeul din Dumbrava au fost primele pe care le-am vizitat. Povestile despre aceste locuri si felul in care au fost spuse m-au facut sa ma decid sa ma mut in acest oras.

Sasii de odinioara si-au lasat amprenta pe oras, au facut din el un loc plin de istorie pe care astazi il cauta multi dintre strainii care il viziteaza. “Culoarea” in care vad eu orasul ar fi cultura: de la dans, muzica, film, teatru, traditii pana la sport si arta, in fiecare luna se intampla cate un eveniment cultural care atrage atentia asupra orasului, care ii reuneste pe pasionati aici.

Acest proiect, "Coloreaza-ti comunitatea!", m-a facut sa vad orasul si oamenii din el cu alti ochi. Verdele din parcul Sub Arini este sinonim cu bucuria si entuziasmul copiilor care se joaca, Piata Mare e galbena precum parul blond al germanilor care vin sa vada orasul. Aerul de munte adus de adierea vantului care bate dinspre Carpati te poate duce cu gandul la albastru, la orizont. Blocurile gri de pe vremea comunismului au inceput sa se coloreze, orasul isi schimba fata…spre mai bine.

Prin urmare, daca ne vizitati orasul aveti grija pe cine luati drept ghid, povestile despre locuri si oameni s-ar putea sa va cucereasca si sa va faca sa va doriti sa ramaneti aici.

Nu uitati : in data de 10 decembrie, in curtea interioara a Primariei Sibiu, va avea loc incepand cu ora 14.00 vernisajul expozitiei 1001 culori.

Puppy...need loving master

2010-11-23T12:00:00.002+02:00

Nu-i asa ca va plac catelusii? Ia priviti cat de jucausi sunt:

Daca sunteti un bun stapan, daca aveti curte si daca aveti timp ca sa acordati atentie unui catelus atunci sunteti candidatul ideal. Pe vremuri de criza cand somajul e in floare eu va anunt ca sunt libere cateva posturi de "stapan de catelusi".

DONEZ catelusi de 7 saptamani, pe jumatate dalmatian, deparazitati, vaccinati la zi. Foarte sanatosi si jucausi.

Sa aveti in calcul faptul ca fiind pe jumatate dalmatieni au parul scurt, ceea ce inseamna ca sunt usor de intretinut in ceea ce priveste curatenia lor corporala. Ca si talie vor fi putin mai mici decat un dalmatian pur.

GRATIS...asa ca nu ezitati sa sunati.

Tel 0746/217940

Orhideea, Alaska si Inginerul

2010-11-17T13:38:00.000+02:00

Uneori iti este dat in viata sa cunosti oameni pe care ii intalnesti doar o data, doar pentru cateva ore dar care lasa o amprenta , cat de mica ar fi ea, in memoria ta.

Intamplarea a facut ca ieri a trebuit sa ducem pe cineva la Timisoara. Acest cineva este un domn din Germania, o persoana foarte interesanta, cu foarte multe chestii interesante de povestit. Sunt atat de multe incat nici nu stiu cu care dintre ele as putea incepe, pentru ca toate imi navalesc acum in minte intr-o ordine haotica, daca se poate spune asa.

Primul aspect pozitiv al acestei calatorii nocturne a fost situatia in care am fost pusa. Am fost nevoita ca timp de 4 ore sa gandesc si sa vorbesc in engleza, lucru care mie nu mi s-a mai intamplat pana acum si m-am simtit ca la un examen…pe care cred ca l-am trecut pentru ca ne-am inteles unii cu altii.

Astfel timp de 4 ore am discutat despre Alaska, despre cum e sa traiesti la -40 de grade(nu ai voie sa deschizi fereastra pentru ca ingheata sistemul de incalzire si nici geamul nu-l mai poti inchide, sau cum esti nevoit sa lasi motorul pornit la masina cand cobori sa cumperi ceva de la magazin, altfel nu-l mai pornesti ), despre cum e sa dai nas in nas cu un urs grizzly si sa scapi cu viata, despre triburi din Brazilia pe care daca le vizitezi nu e bine sa le refuzi cand iti ofera de mancare sau de baut, despre sentimentul de nesiguranta pe care il ai atunci cand umbli prin jungla , despre mancare chinezeasca, despre lucruri interzise la arabi, despre Dacia in Germania, despre cum se cresc ohideele, despre rusi si primul lor McDonald's, despre Cascada Ingerilor din Venezuela si multe altele.

Stiati ca exista o specie de orhidee care nu are nevoie de sol pentru a trai si a creste? Stiti de ce la constructia drumurilor se prefera asfaltul in locul betonului, care vorba aceea, e mai rezistent si mai durabil decat asfaltul? Domnul Knap va veni data viitoare in Romania doar in calitate de turist, vrea sa vada muntii nostri cu fauna si flora lor…poate ne vom intalni si atunci…are multe de povestit si toate sunt de ascultat.

Mamaruta!

2010-10-29T12:08:00.000+03:00

Trec mai rar pe aici, nu stiu cine sau ce anume poarta aceasta vina asa ca azi ma revansez si aduc putina culoare in peisaj.

Mai nou romanii importa tot felul de sarbatori de prin alte parti, mai bine zis comerciantii ni le "indeasa" in subconstientul nostru prin tot felul de campanii si uite asa noi devenim clientii lor ca sa fim si noi "in rand" cu lumea. Halloween in sus, in jos, in stanga si in dreapta, tarabe pline de obiecte decorative specifice acestei sarbatori, costume, masti....copiii au petrecere la gradinita, parintii umbla disperati dupa un costum, tinerii fac rezervari in cluburi...se anunta o zi si o seara incendiara.

Nu sunt victima acestei sarbatori, dar sunt o "victima", de buna voie si nesilita de nimeni. O foarte buna prietena, o make-up artista plina de imaginatie a avut o idee si m-a rugat sa o ajut sa o puna in practica. Asa am devenit eu pentru cateva minute o mamaruta.

Sunt eu, sa nu radeti de mine, ca ma rusinez, si la cat de rosie sunt deja numai asta imi mai lipseste :). Prin urmare, daca nu aveti costum nu e mare problema, cu un machiaj se rezolva totul.

Nu le pasa de noi!

2010-10-21T14:23:00.002+03:00

Mi-a placut si ideea si coregrafia...se vede ca primii trei tipi nu sunt puscariasi, cel mai probabil sunt dansatori profesionisti. Restul, sunt niste puscariasi filipinezi care au reusit sa-i surprinda pe gardieni, nu cu o revolta cum vedem prin filme ci prin dans. Dansul poate fi o forma de consumare a energiilor, a timpului, poate fi chiar o forma de refulare, un altfel de protest. Eu nu protestez, nici timp nu am si nici energie...asa ca..pentru cei ca mine sunt numai bune cateva minute de asa ceva.

Michael Jackson! VEZI o super coregrafie si niste dansatori care il imita perfect!

Zilele saptamanii

2010-09-30T15:36:00.000+03:00

Mai bine de atat nici nu puteam descrie saptamana la serviciu. Luni abia ma trezesc, marti imi incretesc fruntea cand vad cat am de lucru, miercuri deja ma plang de cat de greu imi este, joi sunt la capatul puterilor, nu mai ripostez, vineri e preferata mea, sambata e singura zi in care sunt un om normal, duminica sunt trista ca s-a terminat saptamana prea repede. Mai zambim si noi...maine e vineri :)....iupyyyyyyyyyyyyyyy

Cerere in casatorie

2010-09-22T00:13:00.000+03:00

Pe scurt...tocmai am fost ceruta in casatorie si ce credeti ca am raspuns eu? DAAAAAAAAA

O cerere cum nu ma asteptam, la inceput am crezut ca glumeste, dar e foarte adevarat. Una din partile amuzante ale acestei cereri este ca toate rudele lui stiau de cateva luni despre hotararea lui insa, eu am aflat abia azi. Abia acum inteleg anumite intamplari, cum ar fi o simpla intrebare : Tu nu porti inel? sau Inelul acesta nu-ti place? si eu am spus nu, iar el dezamagit nu l-a cumparat. Si uite asa a tot amanat intrebarea pana cand dupa vreo doua luni s-a hotarat.

Mama a fost cea pe care am sunat-o prima data, si fiind asa tarziu deja dormea cand am sunat-o, prima reactie a ei a fost o sperietura, a crezut ca am patit ceva, dupa primul soc si-a revenit si a inceput sa rada si sa ne felicite. Maine vor fi anuntati si ceilalti apropiati, ce urmeaza...nu ne mai gandim, le rezolvam noi pe toate.

1001 culori ...in parc

2010-09-20T13:55:00.002+03:00

Weekend-ul acesta am avut activitate cu 1001 culori, in parc, in Sub Arini, am prezentat celor curiosi o parte din cele 500 de fotografii facute de cei din Brasov in Sibiu, am impartit fotografii si am colorat impreuna cu copiii. Unii dintre cei care au fost prezenti la expozitie si-au trecut si parerea referitor la culoarea reprezentativa a orasului si ce mai lipseste din oras pentru ca acesta sa fie mai pe placul lor. Copiii au fost cei mai incantati de aceasta actiune, unii ne-au intrebat daca mai mergem...poate ar trebui.

1001 culori ...la ghena

2010-09-16T17:15:00.000+03:00

De data aceasta nu am fost ca sa ne scapam de gunoiul nostru, am fost ca sa ne sustinem colegii de proiect si totodata prietenii nostrii. Pozele, vreo 16 la numar, alese pentru a intra in contrast cu peisajul, au atras atentia celor din cartier. Romanul nu este inca obisnuit cu astfel de actiuni, si nici nu prea intelege el cam despre ce e vorba. Unii s-au oprit, au intrebat despre ce e vorba, au laudat initiativa si si-au exprimat parerea de rau ca sunt prea putine evenimente de acest gen. Altii, si-au aruncat gunoiul, au intors capul spre fotografii doar in trecere, si au plecat bolborosind. Cea mai mare majoritate a romanilor sunt prea preocupati de problemele zilnice, sunt parca inchisi intr-o carapace, in care nu stiu decat de problemele lor, nu au contact cu exteriorul si cu diversele activitati care au loc in orasul lor.
Sunt o multime de lucruri pe care poti sa le faci, si care nu te costa nimic, care iti aduc satisfactie, care te scot din monotonia de zi cu zi, care te fac sa uiti pentru cateva clipe de probleme, care te fac sa-ti iubesti viata., nu simti ca trece viata pe langa tine, stand in casa, in fata televizorului, sau in fata calculatorului.
Romanii se complac in situatia in care sunt, asa cum se complac si cu gunoaiele din jurul lor. Romanii nu iau atitudine, nu fac nimic care sa le schimbe viata in bine.
Daca nu exista un roman care sa initieze acest proiect("Coloreaza-ti comunitatea!"), atunci aceasta ghena ar fi fost una ca oricare alta...asa, macar pentru cateva ore a fost o ghena putin mai colorata, plina de flori si de verdeata. Mesajul acestei expozitii neconformiste, pe care tinerii voluntari doresc sa-l transmita, este ca ar trebui gasita o solutie prin care colectarea gunoaielor se poate face mai eficient, mai curat. Nu ajunge sa imprejmuim ghena cu gard din lemn, care era frumos cand era nou, gunoiul ar trebui ridicat mai des, nu lasat sa se adune pana cand nici macar gardul nu-i mai face fata, iar locul ajunge sa fie un adevarat focar de infectie, cu un miros insuportabil.
Avem nevoie de educatie, oamenii ar trebui informati legat de colectarea selectiva, avem nevoie de municipalitati care sa se autosesizeze si sa ia masuri, avem nevoie de cetateni care sa vina cu idei si care sa aiba taria sa si le sustina...nu avem nevoie de indiferenta.

Vor mai avea loc si alte activitati de acest gen...asa ca...mai vorbim. Pana atunci, mai mute poze de la activitatea de la ghena puteti vedea pe 1001culori.

Sa ne mai coloram putin ziua

2010-09-11T11:31:00.009+03:00

Miss in concurs, sau in concurs pentru Miss :)

S-a dat start pentru inscrieri

2010-09-10T11:18:00.004+03:00

Informatii privind aceste programe si programul de admitere gasiti pe situl Centrului de cercetari in domeniul calitatii si in pliantele alaturate; daca doriti mai multe informatii puteti suna si vi se va raspunde tuturor intrebarilor.

(A)Trecut!?

2010-09-08T15:43:00.004+03:00

Se apropie 11 septembrie, o zi pe care nu o vom uita cu siguranta. Cum emisiunile politice nu ma mai intereseaza ...cum altceva interesant nu mai gasesti in programul televiziunilor noastre...cum filmele difuzate nu sunt pe placul meu...prefer sa ma uit la documentare.

Mi-au schimbat canalul Discovery cu Discovery World...il preferam pe celalalt...dar ce sa-i faci. De cateva zile pe acest canal se difuzeaza documentare legate de cele intamplate in 11 septembrie 2001. Adevarul.....au murit oameni. Mai multe nici nu are rost sa spun.

In acea dimineata eram acasa...pe atunci locuiam cu parintii...la bloc...si imi petreceam ziua in fata televizorului...pe atunci ma uitam foarte mult pe HBO...in ziua aceea...butonand telecomanda...intre filme...nu am mai ajuns la HBO...pe toate canalele se difuza intamplarea. Restul...ce a urmat...oameni care in disperarea clipei s-au aruncat de la etaj...murind zdrobiti de asfalt...unii au apucat sa-si ia ramas bun de la familie ...altii nu...acum...fiecare cu parerile si convingerile lui...si vieti distruse...si o amintire sumbra.

Cu mic cu mare...Miss Culoare

2010-08-20T08:13:00.004+03:00

Cea mai plina de culoare, cea mai frumoasa, cea mai votata...poate fi Miss...MISS CULOARE...1001culori anunta:

Concursul Miss Culoare se lansează în 16 august și durează până în 20 septembrie. În cadrul acestuia vom alege două miss Culoare, câte una pentru fiecare localitate – Brașov și Sibiu. La concurs se pot înscrie persoane de sex feminin, cu vârsta de peste 14 ani, din orașele Brașov și Sibiu, care propun poze colorate, făcute în locațiile mai jos menționate.

Ce trebuie să faci: îți alegi una din locațiile de mai jos, îți faci o poză colorată la locația respectivă, cu aparatul foto sau camera foto a aparatului telefonic, după care o încarci pe site. Nu uita să le spui prietenilor să te voteze căci cea mai votată poză la finalul concursului va câștiga titlul de miss Culoare!

Locații în Brașov:
- Piața Sfatului
- Str. Republicii
- Muzeul Casa Mureșenilor
- Biblioteca George Barițiu
- Biserica Neagră
- după ziduri
- bastioane și turnuri
Locații în Sibiu:
- Piața Mare
- Piața Mică
- Piața Huet
- Str. Nicolae Bălcescu
- Biblioteca Astra
- Parcul Sub Arini
- Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra

Premiul constă în tablouri ale campaniei și afișarea pozei în cadrul expoziției finale din lunile noiembrie – decembrie.

Pozele obscene, care aduc atingere ființei umane sau care nu aparțin persoanelor care le-au propus pe site vor fi șterse automat. Totodată pozele care fac reclamă unor companii private sau activități comerciale ale persoanelor fizice nu vor fi încarcate pe site.

Ce mai asteptati? Participati!

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-19T20:57:00.004+03:00

Poza zilei 19.08.2010:

Verde

Jurnal de vacanţa - Parcul Guell

2010-08-19T16:50:00.008+03:00

Bus-ul nu a oprit chiar la intrare..aşa că am mai mers vreo 5 min pe jos. Când am ajuns...aglomeraţie...pe lângă asta...căldura de afară te termina...neaparat trebuie să ai apă la tine...şi dacă nu prea eşti prieten cu soarele...să ai ceva cu care să-ţi protejezi capul...ca să nu faci insolaţie. Parcul e foarte mare...noi am inceput cu o alee din dreapta ....şi am continuat in sens invers acelor de ceas. Ne-am oprit într-un loc mai retras....pe o banca...la umbră...eram doar noi doua şi un porumbel....şi ne-am scos fiecare cate un bocadillo(e un sandwich...făcut dintr-o baghetă umplută cu ce vrei tu)...sătule...cu setea potolită... am pornit din loc.

Pentru a savura fiecare colţişor al parcului ai nevoie de mai multe ore...noi n-am avut aşa mult timp la dispoziţie dar vreo 2 ore cred că am stat...acolo pierzi noţiunea timpului.

Nouă ne-a plăcut...nu am făcut chiar aşa multe poze...doar câteva ..de amintire...şi plimbarea nu a fost lipsită de peripeţii...sorela a descoperit că i s-au stricat ochelarii de soare...şi ce supărată a fost...etapa 1...etapa 2 şi...realizând că e pozată...a afişat zâmbetul de poză....şi şi-a revenit :).

Peisajul e extraordinar...de sus poţi vedea cea mai mare parte a oraşului...mărginit de aceeaşi apă sticloasă...care sub privirea fierbinte a soarelui îţi trage cu ochiul...iar pe cei cu bărci personale, luxoase...îi invidiezi şi te consolezi cu gândul că eşti totuşi acolo...în vacanţă...fără să te mai întrebi....noi când vom trăi bine?
În jurul tău e plin de turişti...români, ruşi, francezi, italieni. Copiii în excursie...fiecare grup cu o culoare a lui...parca vedeai pete de albastru, roşu, portocaliu, verde...plini de energie...însoţiţi de tineri...care m-au surprins cu răbdarea pe care o aveau cu mulţimea gălăgioasă..

Având bilet şi pentru casa lui Gaudi am vizitat-o...nouă ni s-a părut modestă...deloc luxoasă...camere nu prea mari.

Merită să vizitaţi parcul...intrarea e gratuită...experienţa ...de neuitat.

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-18T20:56:00.002+03:00

Poza zilei 18.08.2010:

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-17T15:53:00.000+03:00

Poza zilei 16.08.2010:

Cu copii la plimbare

In cautarea culorii

2010-08-16T19:46:00.002+03:00

A mai trecut o saptamana plina de culoare iar castigatorii saptamanii sunt:
- cea mai votata, sharuita si comentata fotografie din Brasov:

- cea mai votata si sharuita fotografie din Sibiu:

- cea mai comentata fotografie din Sibiu:

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-15T15:51:00.003+03:00

Poza zilei 12.08.2010:

Asta ne e mostenirea

Poza zilei 14.08.2010:

Spre Tampa

Poza zilei 15.08.2010:

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-14T15:44:00.003+03:00

Poza zilei 08.08.2010:

Invazia culorilor

Poza zilei 09.08.2010:

Invatam de la cei mici

Poza zilei 11.08.2010:

Sens unic, spre Europa de Vest

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-13T14:23:00.010+03:00

Poza zilei 04.08.2010:

Aparate din trecut, pentru imortalizat trecutul

Poza zilei 05.08.2010:

Fotbalist printre blide

Poza zilei 06.08.2010:

un pic de racoare

Poza zilei 07.08.2010:

Invatam sa ne jucam

Mentionez ca acestea sunt preferintele mele personale, la fel si povestile.

Jurnal de vacanţa - Bus-ul turistic

2010-08-12T14:14:00.002+03:00

Nu puteam pleca de la Sagrada Familia fără să cumpăr nişte suveniruri...şi am plecat de acolo cu mici atenţii pentru cei dragi...simboluri ale acestui oraş minunat. M-aş întoarce acolo oricând.

Următorul obiectiv era Parcul Guell...poate unii dintre voi se întreabă cum te poţi descurca cu transportul într-un oraş atât de mare şi necunoscut...ei bine...noi ne-am cumpărat bilete de o zi la bus-ul turistic...

...22 euro pentru toată ziua...pentru 2 zile consecutive era 29 euro...mai rentabil. Eu recomand bus-ul turistic pentru cei care sunt la prima lor vizită în oraş...cele 3 trasee parcurg toate punctele de interes turistic...şi te ajută să-ţi formezi şi o imagine a oraşului astfel încât...pentru cei care stau bine cu orientarea în spaţiu...va fi foarte uşor să se descurce data viitoare şi fără bus.

Cu harta în mână...ne-am îndreptat spre prima staţie cu bulină albastră. Era traseul care ne interesa şi care ne ducea la Parcul Guell.

Autobuzele circulă destul de des..la cel mult 10 min vine altul...în staţie oamenii stau frumos la rând...pe uşa din mijloc se coboară din autobuz iar pe cea din dreapta şoferului se urcă. Toate autobuzele sunt etajate...şi toată lumea vrea să stea la etaj....în fiecare bus este un însoţitor...care vorbeşte şi în engleză şi care ştie în fiecare staţie câte locuri mai sunt libere la etaj...şi dacă nu mai sunt îţi spune...dacă îţi convine şi jos, rămâi...dacă nu...îl aştepţi pe următorul. Mă repet...pentru că am rămas uimită...plăcut impresionată...oamenii urcă în ordinea în care au ajuns în staţie(vreau şi eu să trăiesc în civilizaţie).

Dacă aveai căşti ...pe scaunul din faţa ta era o mufă şi câteva butoane...în funcţie de numărul de pe buton îţi puteai alege limba în care vrei să asculţi ghidul....erau poveşti despre locurile şi clădirile pe lângă care trecea bus-ul...dacă îţi plac poveştile...nu-ţi vine să te mai cobori. Până la finalul zilei am reuşit să parcurgem toate cele 3 trasee...albastru, verde şi roşu...cu opriri în punctele esenţiale.

Oprirea următoare...Parcul Guell.

Jurnal de vacanţă - Sagrada Familia

2010-08-11T20:26:00.002+03:00

După aproape 2 săptămâni de când am plecat din Spania tot nu mă pot obişnui cu locurile de pe aici. Barcelona...m-am îndrăgostit de acest oraş...plin de istorie, artă...şi mulţi turişti.

Am ajuns în oraş cam pe la 7:30 dimineaţa...exact la intrarea în Sagrada Familia. Pentru că la casa de bilete nu se deschidea decât la 9, am pornit la pas spre Torre Agbar...care e în zonă.

Era unul din obiectivele de pe lista mea...aşa că....trebuia să-l văd. Soarele răsărea exact din direcţia opusă nouă....de aceea pozele nu sunt cele mai reuşite...dar sunt o amintire frumoasă.

Pietoni nu prea erau, decât câţiva oameni care îşi plimbau câinii...şi un boschetar care dormea pe o bancă...i-am făcut şi lui o poză...ca să nu ziceţi că vă păcălesc :).

Magazinele....multe abia atunci se deschideau...doar patiseriile şi barurile erau deschise.

La 8:30 eram înapoi la Sagrada Familia...surpriză...deja era coadă la casa de bilete...câteva zeci de oameni...toţi stăteau aliniaţi...şi aşteptau cuminţi...îngreunând totuşi circulaţia pietonilor. Barcelonezii păreau obişnuiţi cu situaţia aceasta şi treceau liniştiţi fără să schiţeze vreo nemulţumire...am uitat...nu eram în România.

Ne-am aşezat şi noi la rând...şi am aşteptat...în faţa noastră erau unii mici , cu ochii migdalaţi...vreo 5 sau 6...care miroseau într-un fel...nu tocmai pe placul meu. În spatele nostru era un alt grup de vreo 6 femei...vorbeau în engleză...aveau unghiile la picioare făcute...şi miroseau frumos....mi-a plăcut de ele.

Ora 9:00...se deschid casele de bilete şi treaba merge foarte repede...noi ne-am luat biletul compus....care presupunea intrarea în Sagrada Familia şi în casa lui Gaudi, din parcul Guell....preţ: 14 euro, am scutit astfel 3 euro. În funcţie de tipul de bilet pe care il vrei este şi preţul...dacă vroiai ghid audio mai plăteai 4 euro.

E o construcţie extraordinară...doar din poze nu îţi dai seama...dar când eşti acolo eşti uimit.

Te întrebi ce minte a putut avea Gaudi...la 84 de ani de la moartea sa încă se lucrează la planul lui măreţ. Fiecare detaliu e aşezat la locul lui...având o semnificaţie...nimic nu este întâmplător...mai multe detalii despre simboluri puteţi găsi pe pagina oficială.

Pentru încă 2,5 euro am urcat cu liftul până în turn...de unde se vede toată Barcelona

...marea cu albastrul ei lucios...un sentiment ciudat...o combinaţie între frica de înălţime şi satisfacţia pe care o ai când vezi aşa ceva...m-am simţit cuceritoare...am cucerit Barcelona...un sentiment care pe măsură ce trecea ziua devenea o iluzie...pentru că Barcelona m-a cucerit pe mine.

Acolo sus porumbeii nu se sfiau să se apropie de noi...

...priveam în jos...şi de jos priveau alţi oameni în sus....întreaga clădire pare sculptată în piatră. De coborât am coborât pe scări...în formă de spirală...în interiorul turnului...

...nu era loc decât pentru o persoană...pentru o secundă m-am simţit ca o prinţesă închisă în castel...

...priveam prin spaţiile înguste prin care pătrundea lumina....eu parcă dintr-o poveste...zăream o lume modernă. Era dimineaţă şi soarele strălucea ....şi ziua se anunţa una extraordinară.

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-10T11:56:00.002+03:00

Poza zilei 02.08.2010:

În cetate...în Braşov...parcă nişte lăzi de zestre stau şi aşteaptă să fie luate.

Poza zilei: 03.08.2010

Lângă atâta gri...un strop de culoare...şi un altul de viaţă...parcă te îmbie să urci acele trepte

In aceasta zi eu am poza de mai jos...povestea...arhitectura, cultura...religie...sinagoga:

Poveştile mele colorate - poza zilei

2010-08-09T11:43:00.002+03:00

Poza zilei 31.07.2010:

Oază

...Sibiu...Piaţa Mare...o doamnă care s-a lăsat purtată de valul coplilăriei...o rochie colorată...vaporoasă...o zi însorită...şi apa care "izvoreşte" din pământ.

Poza zilei 01.08.2010:

Doamna în albastru

...pentru vremurile din care vine...această doamnă e destul de cochetă...culoarea poşetei asortată cu cea a sandalelor...stă cuminte pe o bancă...cine ştie la ce se gândeşte?...o fi obosită? sau poate doar îi place să stea şi să privească oamenii pe stradă...sau poate aşteaptă pe cineva ...din moment ce s-a aşezat la marginea băncii...sau poate era banca pe are venea împreună cu soţul ei să privească oamenii...soţ care acum nu mai vine...sunt zeci de poveşti într-o singură imagine.

Spune şi tu o poveste!

Povestea mea din această zi ...e puţin albastră...şi e o privire din prezent asupra trecutului...Biserica Neagră...şi legenda ei.

Poveştile mele colorate - poza zilei 30.07.2010

2010-08-08T12:09:00.000+03:00

Câştigătoarea acestei zile este poza cu nr 21 :

...oare cu acest tun se trage la ora 12 când vine Garda la Casa Sfatului din Braşov?

Pe lângă poza zilei mă simt datoare să menţionez şi povestea care îmi place ..."La Brașov nu mă uit niciodată la cer. Sunt prea grăbit. Să ajung la servici, la întâlnire, acasă. Era însă o dimineață bună pentru privit cerul senin și albastru. În Sibiu, orașul studenției, când tot așa, eram prea grabit să privesc cerul, nu am privit niciodată cu atenție în sus. Până acum. Și dacă între cer și mine se interpunea un pom (tuns cam scurt după standardele mele) era pentru ca să apreciez mai bine albastrul (culoarea mea preferată…)"...de Valer Rus.

Prima mea poză postată în proiectul 1001 culori ...deşi e roz şi verde...povestea mea se referă la un copac, puţin ciudat pentru că nu am mai văzut nicăieri un astfel de copac....cu puf in nuante de alb, gri până la verde şi violet...

...vouă care vă place?...sau de ce nu vă place?..intră pe 1001 culori şi votează poza ta preferată...poţi participa chiar tu la oricare din concursurile lansate pe 1001culori...colorează-ţi şi tu timpul liber cu un proiect colorat :).

Poveştile mele colorate - Concurs

2010-08-07T11:43:00.011+03:00

Au apărut deja o mulţime de poze pe blogul 1001culori ...şi sunt multe poze care îmi plac, evident că pe primul loc sunt pozele mele :), dar aici e de vină subiectivismul...dar sunt şi multe alte poze ale altor colegi de proiect, care mi se par chiar foarte reuşite. Prin urmare, ca să-mi fie mie personal mai uşor să mă decid care e poza mea preferată...o să îmi aleg în fiecare zi o poză care îmi place cel mai mult...dintre care voi alege la sfârşitul săptămânii poza săptămânii...şi tot aşa până ajung în vârful piramidei. Nu voi uita, bineînţeles, să menţionez câte ceva şi despre pozele mele :).

Vă provoc şi pe voi...cei care mai aruncaţi din când în când cu ochiul pe aici....să lăsaţi de data asta şi câte o urmă...cât de mică...o impresie...un vot...ceva...pentru pozele care vă plac...sau care nu vă plac. Şi ca să nu vă obosiţi degeaba...pentru cel mai activ dintre voi...indiferent de oraş....o sa fac cadou...poza lui preferată...listată...numai bună de pus la vedere acolo unde îi pofteşte inimioara....acum să vă văd...care pe care :).

Să începem...

Poza zilei 28.07.2010: Nr 2

...antiteza dintre piatră şi duioşia imaginii mamei care îşi ţine aproapte pruncul...

Poza zilei 29.07.2010: sunt două, pentru că nu m-am putut hotărâ : Nr.17, respectiv Nr.18

Care sunt oare poveştile?

...povesti despre mare

2010-08-06T10:37:00.006+03:00

...ce mai mare....ce mai soare...un cer senin, un bulevard plin de palmieri, o plajă mare, un nisip curat ....o apă caldă şi curată ca lacrima....aşa a început vacanţa noastră.

Deşi soarele ardea nu prea îl simţeai pentru că mereu bătea o briză răcoroasă...şi pentru că eu am stat mai mult în apă chiar nu am avut probleme cu căldura. Cum să nu-ţi placă să stai în apă când o vezi atât de curată....deşi eram în apă până la gât îmi puteam vedea vârful degetelor de la picioare....odată cu valul am văzut venind spre mine şi un peşte destul de mare. Valurile erau o atracţie pentru cei de pe plaja...mai ales pentru copii....le placea cum îi lovea spuma valului...şi exclamau de fiecare dată când se apropia unul. Înarmată cu o pălărie care să mă protejeze de insolaţie şi cu o saltea...m-am făcut comodă pe valuri şi m-am bucurat de apă, de soare...de câteva zile la mare.

1001 culori...s-a lansat

2010-08-04T08:28:00.002+03:00

Am tot vorbit pe aici despre culori, despre un proiect foarte interesant la care particip şi eu...aveţi acum şi voi ocazia să vă implicaţi...intraţi pe 1001 culori şi votaţi, comentaţi...trimiteţi prietenilor pozele care vă plac, propuneţi cea de-a 1001 poză...spuneţi care sunt pentru voi culorile oraşului. Nu este un proiect exclusivist...e pentru toată lumea...indiferent de colţul de lume în care trăieşti.

Impresii de zbor

2010-08-03T15:38:00.005+03:00

...şi m-am întors...gata vacanţa...sunt încă puţin obosită din cauza drumului, dar o să-mi treacă odată cu săptămâna asta.
Au fost două săptămâni frumoase...pline de soare...şi o întoarcere într-o Românie gri şi plină de scandaluri.
Dar să trecem la lucruri mai serioase...dacă acum scriu înseamnă că primul meu zbor a decurs în limite normale. Mai mult a durat drumul până la aeroport şi aşteptarea, decât zborul în sine. Mă aşteptam să am emoţii...dar nu s-a îmtâmplat aşa...probabil că a fost mai puternic sentimentul de curiozitate.

La aeroportul din Cluj am ajuns la timp, la ora 17 eram acolo, pregătite pentru chek-in, lume multă...vine momentul detectorului de metale...distracţia noastră a început de aici...prima care trece este sorela...deşi şi-a dat ceasul şi cerceii jos...în momentul în care a trecut s-a auzit binecunoscutul beep...am început să râdem amândouă...pentru că toată lumea se uita la noi...după primul beep sorela e obligată să îşi dea sandalele jos...şi ...iar beep...până la urmă e lăsată să treacă cu tot cu beep. Vine rândul meu...pe mine m-au pus să-mi dau jos cureaua....cercei şi ceas nu aveam şi cu toate acestea ...beep...am trecut de vreo 3 ori şi tot atâtea beep-uri s-au auzit...şi ce puteam să fac decât să mă amuz...şi se amuza şi el...căci a rămas cu noi până am trecut de detector.

Când am urcat în avion am sperat să prindem un loc la geam...noi am crezut că se respectă locurile de pe bilete...dar nu a fost aşa ...şi fiecare s-a aşezat unde a vrut. Aşa că...nu am avut noroc de privelişte...am nimerit în drept cu motoarele...chiar lângă o domnişoară din Sibiu.

Nici în acest moment nu am avut emoţii...motoarele au pornit...şi a început decolarea...o senzaţie extraordinară...apoi în aer...parcă pluteşti...căpitanul ne-a spus la un moment dat că mergem cu o viteză de peste 700km/h.

Merită să mergi cu avionul...noi tot atât am fi plătit pe autocar...şi am călătorit în condiţii mult mai bune...nu tu curbe...nu tu gropi...şi în timp mult mai scurt. Încă nu erau 3 ore de zbor şi a început aterizarea. Domnişoara din Sibiu care stătea langă noi...a fost atât de simpatică....ea nu era la primul zbor şi ne-a atenţionat că la aterizare e destul de rău...mai ales momentul în care roţile ating solul...nu i-a plăcut nici virajul la stânga făcut în aer pentru încadrarea pe pistă...şi se ţinea destul de bine de scaunul din faţă. Noi....sorela a comparat momentul aterizării cu oprirea trenului în gară...ceea ce a stârnit râsete în jur...ne-am amuzat. La final...oamenii i-au aplaudat pe piloţi...şi toată lumea a coborât bucuroasă.

În concluzie, mi-a plăcut foarte mult...şi cu siguranţă avionul va fi prima mea opţiune de acum încolo.

Alte impresii despre locurile vizitate...în alte episoade.

Decolarea

2010-07-16T19:00:00.003+03:00

La momentul acesta ar trebui să fiu în avion, pe pista de decolare, cu fluturi în stomac...peste vreo 3 ore ar trebui să fiu în Barcelona...pe curând...e vremea mea să ies din monotonia zilelor obişnuite...de acum..pentru câteva zile...deşteptătorul nu mai sună...ploile şi norii nu mai sunt la ordinea zilei...ochii mei se vor întâlni cu o altă cultură...cu o mare mai curată.

Gânduri

2010-07-15T09:50:00.000+03:00

Aş putea să vorbesc despre întâmplări din excursia de la Braşov, sau aş putea vorbi despre nunta la care am fost weekend-ul trecut, sau despre finala campionatului mondial de fotbal. Dar nu.....o las pe altă dată....de mâine sunt în concediu...plec la Barcelona...2 săptămâni. Uraaaaa!! :)

Mă aşteaptă Sagrada Familia, La Pedrera – Casa Mila, Camp Nou şi Muzeul FC Barcelona, Grădina Zoologică din Parc de la Ciutadella, Muzeul Pablo Picasso , Muzeul Naţional de Artă Catalană, Palatul de Muzică Catalană, Casa Batllo, Muzeul de ciocolată şi multe altele. Am fost avertizată că nu voi avea timp să le văd pe toate...voi încerca...şi la final o să vă spun cât e scorul.

Va fi primul meu zbor cu avionul, sincer, încă nu am simţit nici o emoţie, dar cred că voi avea câteva mâine. Până acum am avut prea multe preocupări şi n-am avut timp să mă gândesc la cum cred că ar fi. Dar e mai bine aşa....cu sesiunea am terminat, la muncă totul e ok,...mai am de făcut bagajul, din care cel mai probabil o să mai scot, căci mi se pare că am pregătit prea multe haine.

O să încerc să ţin un jurnal de călătorie, în care să-mi notez gândurile şi impresiile la cald...să vedem dacă reuşesc.
Până atunci....mai vorbim.

Braşov...Verde

2010-06-28T11:18:00.002+03:00

...şi a fost Braşov....peste 500 de poze...din păcate nu a fost o vreme extraordinară...sâmbătă ne-a undat....dar proiectul e proiect...şi planificarea trebuia respectată. Trezirea la cât vrei...dar masa era servită la 8: 30....aşa că....la 8 trezirea.

Oraşul...m-am întors foarte încântată....e mai frumos, mai mare şi mai verde decât Sibiul. Am avut parte până la urmă de un ghid...ceea ce s-a dovedit a fi o mişcare inteligentă....pentru că aşa am auzit diverse poveşti ale clădirilor şi locurilor pe care le-am vizitat.

Piaţa Sfatului mi se părea mai mare văzută la TV....dar e cam la fel de mare ca Piaţa Mare de la noi. Pentru primarul Sibiului am o mare critică....la noi pe centru lipseşte verdeaţa...e doar piatra gri...la Braşov....e mai colorat...şi terasele sunt mult mai frumoase...pline de flori....iar umbrelele...un lucru extraordinar....nu sunt pentru publicitate...sunt pentru promovarea oraşului..."probably the best city in the world"...asta scria pe ele.

Oamenii erau îmbrăcaţi mai colorat...până şi umbrelele erau mai colorate....la ora 12 cand bate ceasul ora exactă....am prins garda....nimic extraordinar...dar altceva....care atrage priviri...un mic spectacol...

...mai multe poze şi povestea lor...în episoadele următoare...vă atenţionez că m-a cam chinuit talentul...şi am câteva încercări de artistic în poze :).

Ce culoare voi găsi la Braşov?

2010-06-25T10:55:00.002+03:00

Plec...nu în concediu...nu încă. Azi plec la Braşov. Va fi prima mea vizită în acest oraş, şi voi avea ocazia să imortalizez prin poze fiecare impresie . Dacă săptămâna trecută au fost cei din Brasov în Sibiu...şi au surprins în imagini aspectele care le-au placut sau nu ....acum e rândul sibienilor să meargă la Braşov şi să facă acelaşi lucru.

Acest schimb face parte din proiectul "Colorează-ţi comunitatea! " , despre care v-am mai vorbit.

Sunt curioasă ce impresii şi-au făcut braşovenii despre Sibiu...sigur...cred că aproape toţi nu au fost la prima lor vizită...şi ştiau cam despre ce e vorba în Sibiu. Aveau ei o problemă cu detergentul :), dar am înţeles că au rezolvat-o.

Nu ştiu ei...dar noi nu am vrut ghid pentru turul oraşului...vrem să-l descoperim singuri...să ne rătacim...să ne plimbăm hai-hui pe străzi.

Abia aştept să văd ce culoare are celebrul Braşov...şi pe lângă toate acestea...aş vrea să mănânc o braşoveancă....de la ea de acasă....nu am mai mâncat de pe vremea când eram în facultate...nu pe ea-omul...e un fel de rulou, cu suncă...şi încă ceva...iami.

Gând de ducă 8

2010-06-18T09:15:00.000+03:00

Ola! Ce ziceţi de o plimbare? Eu zic să mergem pe La Rambla. Cum nu ştiţi ce e La Rambla? E una dintre cele mai cunoscute zone din Barcelona. E locul unde găseşti tot felul de oameni, turişti, localnici...toţi la un loc...şi multă culoare. Pe La Rambla sunt foarte multe chioşcuri de ziare, tarabe cu flori...şi tot felul de artişti....statui în viaţă...clovni...dansatori...dar şi hoţi de buzunare...care "vânează" turiştii neglijenţi. Ca atracţii găseşti Centrul de Arta Santa Monica, Liceu (Opera), Mozaicul Miro sau Mercat de la Boqueria. Cea mai bună modalitate de a descoperi farmecul zonei este însă o simplă plimbare pe La Rambla şi pe straduţele ce o înconjoară.

Gând de ducă 7

2010-06-17T11:43:00.000+03:00

...şi lista continuă...
Dacă prognoza meteo pentru următoarele zile spune că vom avea parte de apă...azi vorbesc şi eu tot despre apă...mai precis despre o fântână...numită Montjuic- Fântâna Magică.

Această fântână o găsiţi în Barcelona, în parcul cu acelaşi nume.
Parcul Montjuic este în vârful unui deal de la marginea oraşlui. Pe Montjuic se află şi Palau Nacional, o clădire impresionantă construită în 1929. Palatul a fost transformat în Muzeul Naţional de Artă Catalană.
În faţa Palatului Naţional se află Fântâna Magică. Din înregistrările altora îmi dau seama ca este un spectacol minunat de apă, muzică si lumini ...un spectacol care a avut loc prima dată în 1929 cu ocazia Marii Expoziţii Universale. Proiectul a fost prezentat cu doar un an înainte de expoziţie si nu se credea că va fi realizat la termen. Însă, peste 3000 de muncitori au fost mobilizaţi pentru a realiza proiectul în mai puţin de un an.
Cei care au văzut cu ochii lor spectacolul povestesc cum acesta începe cu frumoasele fântâni de pe marginea bulevardului, apoi continuă cu fluxul de ape de sus şi apoi spectacolul final este la fântâna din mijloc. Mii de culori, diferite forme de jeturi de apă , toate însoţite de muzică.
Când pui la un loc culori, mişcare, lumină, muzică şi apă rezultatul nu poate fi decât un spectacol de magie. Fântana magică din Montjuic este un obiectiv turistic ce nu poate fi ratat în cadrul oricărei vacanţe în Barcelona.

Primul spectacol începe la ora 21:30...cred că merită ca ultima oprire dintr-o zi plină de vizite să fie la această fântână.

Gând de ducă 6

2010-06-15T11:24:00.004+03:00

Azi mai adaug un obiectiv pe lista mea...se cam adună şi cred că ar fi mai bine să-mi fac o hartă...ca să nu uit pe unde am zis că merg...nu de altceva :).

Aquarium Barcelona se numeşte....şi este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante din Europa, acest fapt fiind datorat varietăţii de animale care se găsesc aici...35 de bazine care adăpostesc peste 11.000 de animale marine şi 450 de specii diferite reprezentative pentru Mediterana.

Este al doilea obiectiv turistic, potrivit numărului de vizitatori...prin urmare cred că merită vizitat. Aşa ceva nu vom avea niciodata în România.

...deja mi-am pregătit papucii cu talpă joasă...sunt pregătită pentru plimbări lungi...aştept.

Sunny day

2010-06-14T13:48:00.004+03:00

Ce face românul când e prea cald afară şi e weekend? Fie merge la un grătar pe lângă o pădure, sau pe vreo vale, fie merge la ştrand. La ştrand am fost şi noi…dar am trădat fără regrete ştrandul din Sibiu…din motive…obiective…subiective…să le spuneţi cum vreţi voi. În primul rând, intrarea mi se pare prea scumpă…anul trecut era 20 de lei…nu ştiu acum cât mai e …dar nu-şi merită banii, mai ales că nu ai voie să intri cu mancarea ta sau cu băutura ta. E prea mic, şezlongurile sunt lipite între ele, apa nu e schimbată tot sezonul…şi e plin de piţi. Prin urmare am ales să mergem la munte…în pădure…la apă termală…mai caldă…că noi fetele suntem mai sensibile.

Locaţia…Călimăneşti. Nu la ştrandul ”Casa românească”...pentru că acolo era prea puţin spaţiu şi prea multă lume şi fără pic de umbră…am ales ştrandul din pădure…undeva, într-o curbă, înainte de centrul staţiunii…se face dreapta pe un drum cândva asfaltat…acum se mai vedeau doar bordurile de odinioară…am mers vreo 500 de metri…unde am găsit o parcare…improvizată…căci dacă drumul nu era asfaltat …nici parcarea nu era. La intrare…dacă doreai să stai mai multe zile puteai închiria o căsuţă…şi să ştiţi că era destulă lume doritoare…căsuţele din apropiere erau toate ocupate.

Intrarea în ştrand costă doar 5 lei, şezlongul 6 lei…foarte acceptabil zic eu. Plus de asta…puteai să intri cu şezlongul tău, cu umbrela ta, cu mâncarea ta, cu băutura ta, ceea ce e un plus mare. Toate bune şi frumoase până aici…problema…înghesuială…bilete de intrare se dădeau la toată lumea…nu mai conta că s-a depăşit cu mult capacitatea maximă a ştrandului. Apa deja era prea caldă…nu te răcoreai deloc…şi era prea murdară….bazinul arăta ca pe vremea lui Ceauşescu…nu s-a făcut nici o îmbunătăţire. Ce mi-a plăcut…că erau duşuri şi cu apă caldă şi cu apă rece…după bunul tău plac. Erau şi persoane mai în vârstă , care cel mai probabil erau acolo pentru tratament…erau foarte mulţi copii…apa caldă cred că era motivul pentru care părinţii au ales acel ştrand…şi eu dacă aş avea un copil…aş merge la un ştrand unde apa din bazin este caldă...dar nu murdară. Piţi nu prea erau…însă erau destui olteni…care săreau cu nesimţire în bazin, deşi era un panou pe care scria clar că săriturile în bazin sunt strict interzise.

Mai pe scurt ASA NU:
- apa murdara
- înghesuiala
- mamifere săritoare

AŞA DA:
- preţ mic
- apa caldă
- fără piţi

Dacă vreţi să ieşiţi din oraş....merită să mergeţi la ştrandul din Tg Mureş...unde intrarea e doar 5 lei, sigur nu te loveşti cu nasul de picioarele vecinului....mai multe detalii...însoţite de fotografii găseşti AICI. Eu tânjesc după o zi acolo...oriunde m-aş duce în altă parte...nicăieri nu e ca acolo. Dacă vrei să mergi cu copii...este un bazin special pentru ei....cu topogan....şi chiar un spaţiu de joacă special amenajat pentru ei...plus o groapă cu nisip unde copii pot face castele. Decât să mergi până la Ocna, sau Victoria....mai bine dai o fugă până la Mureş...dacă pleci la 8 dimineaţa din Sibiu...şi eşti şofer bun....şi mergi în localitate cu 60 la oră şi în afara localităţii cu cât se poate...si alegi să mergi pe varianta Mediaş – Iernut- Ms....sunt 250 km(dus -întors)...şi nu faci mai mult de 2 ore şi 10 min. Dacă mergi pe varianta Mediaş –Sighişoara- Ms...sunt vreo 300 km (dus -întors)...şi faci un pic mai mult...spre 3 ore.
Dacă ajungi la 10:30...până la ora 15:30 e suficient ... şi nu ajungi acasă noaptea târziu. Dacă vrei poţi închiria o căsuţă şi să rămâi acolo peste noapte.

Dacă vrei să joci un fotbal...sau un volei...sau un tenis...complexul e atât de mare încât există şi terenuri pentru aşa ceva. Dacă vrei să te plimbi cu barca sau cu hidrobicicleta poţi să faci şi asta...toate sunt într-un singur loc...nu mai spun de varietatea de terase...concurenţa fiind mare, preţurile sunt acceptabile.

...mai bine vă convingeţi singuri.

Haios sau...?!

2010-06-10T16:35:00.001+03:00

Gând de ducă 5

2010-06-09T16:25:00.000+03:00

Soarele arde...e prima săptămână adevărată de vară...şi vreau deja să plec...îmi număr orele....şi caut locuri de văzut...mă informez, împart informaţia şi apoi aştept.

Privesc uimită pozele altora care au fost prin locuri de vis...şi îmi imaginez cum ar fi să fiu şi eu acolo.

De data asta locul de vis e parcul de distracţii Port Aventura din Spania, în Tarragona și la doar o oră de Barcelona și Valencia. Din câte am citit, se pare că e al doilea din Europa...un loc pentru toate vârstele...împărțit în cinci zone: Mediterrania, Far West, Mexico, China și Polynesia.

O să vreau să mă "plimb" cu aşa ceva:

...deşi mi se pare cam periculos...dar măcar o dată în viaţă să faci aşa ceva.

Aşa ceva sigur...pe căldurile din Spania merg câţiva stropi de apă...să te mai răcoreşti.

"Jucăria" aceasta nu prea aş vrea să o încerc...oare cum e să cazi de la câteva sute de metri...cu o viteză mai mare de 100 km/oră?...hmmm...ce zici soro? te încumeţi?

Biletul este 44 de euro...dar te dai pe toate nebuniile de acolo...de câte ori vrei...fără să mai plăteşti nimic. Eu spun că merită.

"Zugrăveală"

2010-06-09T09:45:00.004+03:00

Din întâmplare am descoperit că pot să-mi personalizez pagina de Google...in stanga jos am zărit un "schimbaţi imaginea de fundal"...click...click...si gata....cam aşa arată acum:

...mâine dacă nu-mi mai place pot să aleg altă poză...mai ies şi eu din monotonie...e ca atunci când te plictiseşti de cum arată camera....şi te apuci şi muţi mobila...sau pui altă perdea...sau schimbi locul unui ghiveci.

Mandria mea

2010-06-01T22:18:00.002+03:00

E sora mea si ma mandresc cu ea.

Ambitioasa si mereu printre primii...seamana cu mine...nu degeaba suntem rude :))...numai ca ea e mai modesta(dupa cum se vede).

Sperante ca ea nu mai prea raman prin tara, din pacate...si daca raman risca sa se piarda pe parcurs.

Felicitari draga sorela, sa mai vina si altele....ca te fac consilierul meu financiar :).

Faţă nouă

2010-05-28T08:55:00.002+03:00

Uite aşa mă plictisesc eu uneori ....de data asta m-am plictisit de "zugrăveala" blogului....aşa că...uite ce a ieşit. Parcă nu-mi mai plăcea doar pe două coloane...aşa că am ales o temă cu 3...cred că aşa arată mai aerisit.

Sper să vă placă şi vouă.

Sibiu vs Craiova

2010-05-27T12:00:00.002+03:00

Românii îşi aleg oraşul preferat...cel mai cel...sunt 15 orase din care fiecare îşi poate alege unul singur.

Ceea ce mă surprinde pe mine este cum se poate ca oraşul Sibiu să nu fie printre primele 5...care este primul oraş în topul preferinţelor publicului?...Craiova...să-mi spuneţi voi mie ce are Craiova atât de deosebit? O fântână care cântă? Mahalagii care se bat în stradă cu săbii şi se ciuruiesc între ei?...şoferi care bat bătrânii pe trecerea de pietoni? ...un primar arestat? Oraşul care şi-a "exilat" echipa de fotbal?

Oraşul Craiova este cu mult inferior oraşului Sibiu.

Sibiu...frumos, curat, liniştit....un oraş plin de cultură, un oraş care a atras o mulţime de investitori...un oraş care deşi nu are încă centura terminată...şi unele străzi sunt încă în lucru....stă destul de bine la capitolul infrastructură.

La capitolul siguraţă este net superior...nu îmi este frică să ies pe stradă noaptea...nu am auzit de nici un scandal între clanuri care fac legea în oraş.

La administraţie mai este de lucru...cum e de altfel peste tot unde e vorba de sforile statului.

Cultură şi educaţie? Mai are rost să aduc argumente pe care le ştiu toţi? Nu degeaba a fost ales ca şi capitală europeană a culturii în 2007...muzee...istoriei, ştiinţele naturii, farmaciei, Brukenthal...şi altele...să nu uităm că Muzeul Dumbrava este unul din cele mai mari muzee în aer liber din Europa.

Universitatea Lucian Blaga, de stat, în cadrul căreia găseşti specializări de toate felurile....de la inginerie, la medicină, la jurnalism, la bilologie, la economie şi multe altele...sunt şi universităţi particulare...pentru cei care doresc altceva.

Avem o bibliotecă universitară, una dintre cele mai mari din ţară, şi poate singura dotată cu un sistem informatic de împrumut, atât de performant.

La capitolul sănătate nici un oraş din ţara asta nu e de nota 10....toate spitalele judeţene sunt deplorabile....în Sibiu găseşti însă şi clinici particulare cum ar fi Polisano, din cadrul careia aş putea menţiona centrul de fertilizare, sau clinica Paltinul.

Dezvoltarea economică e evidentă...o mulţime de investitori...Continental, Takata, Siemens...sunt doar câţiva din greii oraşului.

Nu mai vorbesc de potenţialul turistic...care aduce şi el profit...celor care ştiu să-l exploateze.

Să mai spun că Sibiul e "buricul târgului"?...pe aici trec cele mai importante drumuri...e unul din cele mai tranzitate oraşe...dacă vrei să pleci din Bucureşti spre Cluj, Arad,Timişoara,Oradea sau Satu Mare...fie că treci prin Braşov sau prin Rm Vâlcea tot prin Sibiu ajungi.

Eu am votat Sibiul...votează-l şi tu aici.

Colorează-ți comunitatea!

2010-05-24T22:06:00.004+03:00

M-am inscris si eu intr-un proiect foarte interesant...mai multe despre acest proiect gasiti AICI.

Pentru mine e ceva nou...dar cred ca pana la urma va iesi bine...creioanele colorate...acuarelele...creta colorata...plastelina...le lasam acasa...luam cu noi aparatul foto...si sa ne apucam de treaba...:)

Lactate foarte bune

2010-05-21T14:14:00.005+03:00

Am descoperit produsele lactate de la Mandra .

De nu foarte mult timp s-a deschis la Ciresica un magazin Mandra...si ce ma mai bucur...produsele sunt mereu proaspete...si foarte bune...si mult mai bune la pret decat alte produse. Mie cel mai mult imi place telemeaua de vaca...lui ii place branza de vaci si iaurtul de 1Kg, cu fructe.

Zilele trecute am cumparat si lapte....pentru prima data...si e foarte bun...1l de 3.5% grasime este 3 lei...cand orice omolog de la alt producator costa peste 4 lei.

In Groapa...adica la piata Rahovei...la magazinul Mandra de acolo...am gasit si prajituri...foarte bune...noi am mancat eclere....zici ca erau ca cele de casa...1.5 lei...comparativ cu alte magazine care vand eclerul cu 2.5 lei...eu zic ca e foarte bine.

Merita sa incercati si voi...ponturile bune nu se prea transmit...nu am inteles de ce...dar eu o fac...mergeti la Mandra!!!

Scrisoarea unui roman

2010-05-20T11:06:00.005+03:00

Dragi romani,

de azi refuz sa mai platesc impozite, refuz sa mai am carte de munca in acest stat guvernat de oameni incapabili, corupti, ne-educati, care nu au in vedere decat propriul interes. Refuz sa mai finantez politicieni imbecili si amante care sfideaza o tara intreaga. Nu as avea nimic impotriva doamnelor apropiate presedintelui tarii, dar cand ele beneficiaza de bugete de milioane de euro printre care sunt si banii mei, banii parintilor mei, banii angajatilor mei, am o mare problema. E un blowjob mult prea scump!Refuz sa mai platesc taxe la stat pentru ca de ani de zile platesc sute de milioane de lei impozite pentru un stat care nu ma sprijina in nici un fel.

Platesc zeci de milioane pentru Sanatate, desi sunt constienta ca daca voi ajunge vreodata intr-un spital din Romania , voi fi tratata mizerabil.De ani de zile, refuz sa ma mai uit la televizor, mi-e greata de politicienii romani, nu ma duc la vot pentru ca nu am pe cine sa votez, imi vine sa vomit cand vad panourile publicitare din campanii electorale gen "noua ne pasa de Dumneavoastra", refuz chiar si sa ma plang, pentru ca sunt mult prea ocupata sa imi castig existenta - cu toate acestea, cand se apropie data de 25 a lunii, in mod mecanic ma impacientez sa fac rost de banii care trebuie platiti la stat, pentru ca, nu-i asa? - "cu statul nu te joci". Dar iata ca suntem in plina criza, iata ca pentru prima data nu am reusit sa platesc taxele la stat si mi-au fost blocate conturile! Si asta m-a ajutat sa ma trezesc, am deschis ochii, m-am uitat in jurul meu cu atentie, am pus intrebari, am deschis televizorul pentru prima oara in ani de zile...si ce am vazut?

EBA si Becali ma reprezinta in Parlamentul European, Elena Udrea beneficiaza de bugete de milioane de Euro de care dispune cum o taie capul, doamna Ridzi arunca 86 milioane de Euro pe o telecabina cand exista orase in Romania care nu au nici macar un spital de Doamne Ajuta, domnul Patriciu vinde Petromidia pentru cateva miliarde din care sunt curioasa daca plateste vreo taxa la stat. Jocuri politice murdare, politicieni corupti si curve, haos total, o tara vanduta pe nimic de niste agramati care nu si-au vazut decat propriul interes - macar daca ar fi vandut-o scump!, investitori straini care efectiv nu au cu cine discuta in Romania si se lupta cu morile de vant, si toti oamenii de calitate pe care ii cunosc stau cu capul bagat in nisip... l-am avut si eu, pana astazi - dar am realizat ca oricat de multi bani as face, oricate tari as vizita, oricate carti as citi, oricat as incerca sa nu ma las afectata, la sfarsitul zilei, traiesc tot aici si tactica strutului imi va face mai mult rau si pe termen lung daca nu m-as implica ACUM.

Nu se mai poate asa! Destul este destul! Romania nu este doar o tara de hoti, de agramati, de curve, de parveniti, de oameni fara "balls" si fara coloana vertebrala. Sa protestez prin a nu imi plati taxele nu este suficient, desi daca ar mai face-o si altii, s-ar putea declansa ceva. Fac apel catre toate persoanele integre, capabile, educate, care au cladit ceva prin munca lor, fara sa fure, sa ia atitudine pentru a stopa prostia ce ne afecteaza pe toti. Sunt milioane de tineri destepti, multi dintre ei muncesc peste 12 ore pe zi pentru multinationale sau pentru businessul lor propriu, oameni educati, in Romania si peste hotare, oameni care au gestionat milioane de euro, oameni cu viziune, talent, pro-activi, integri, care stiu sa comunice eficient si stiu ce inseamna sa livrezi, stiu ce inseamna un deadline, stiu ce inseamna reresponsabilitatea; sunt sute de mii de romani de calitate, plecati din Romania pentru a produce si a consuma in alte tari, cladind economia altor state - s-ar intoarce maine in Romania daca nu ar fi circul care este acum aici. Trebuie sa luam atitudine, trebuie sa facem o schimbare, este nevoie de o Miscare a romanilor cu "balls" si cu coloana vertebrala!

O Miscare de Intoarcere Acasa, atat a romanilor plecati slugi in alte tari, cat si a celor care, desi am ales sa ramanem aici, suntem absenti, pasivi, indiferenti si suportam ce ni se intampla doar visand la urmatoarea iesire din tara . E nevoie de o miscare in care leaderii sa fie testati si para-testati, asa cum se intampla cand esti angajat intr-o companie multinationala, fara sa fie acceptati daca nu li se dovedeste integritatea si eficienta. O miscare a oamenilor care nu au mai fost implicati in viata politica, neintinati, ne-spalati pe creier, ne-jigoditi. O miscare fara traseisti politici sau scursuri de la alte partide. Este nevoie de o miscare a oamenilor destepti, tineri, cu atitudine, experti in domeniul lor. Si tu si eu cunoastem cel putin 5 oameni inteligenti care ne-ar putea reprezenta mai bine in Parlamentul European decat EBA sau Becali. Oare de ce nimeni nu actioneaza? Daca acum cinci ani ne-am fi implicat cu totii macar o ora pe saptamana, in mod sigur nu s-ar fi ajuns aici.

Cati bani furati, cate proiecte blocate, cate fonduri nefolosite in cinci ani de zile.... Daca am dialoga constructiv, daca ne-am intalni o ora pe saptamana, daca am actiona, daca am putea aduna si monta toti oamenii destepti, corecti, creativi, eficienti pe care ii cunosc eu si pe care ii cunosti tu s-ar vedea si simti diferenta in cinci ani de acum incolo. Avem un plan de organizare, avem un plan de finantare, avem usi deschise catre marile centre politice si financiare care cauta in Romania un interlocutor nou. Nu credeti ca si marilor puteri le-ar face mai multa placere sa discute cu oameni educati decat cu agramatii parveniti ce reprezinta interesele Romaniei in momentul de fata? Propun infiintarea unei Miscari a Corporatilor - oameni din banci, industrie, finante, firme de avocati, experti PR, intreprinzatori privati care au calitatile necesare sa scoata tara din criza. Este singura solutie viabila pentru Romania de acum - tara noastra se poate pune pe picioare numai daca s-ar uni toti oamenii capabili pe care ii avem in toate domeniile - creiere vanate de toate companiile multinationale, care gestioneaza bugete de miliarde, conduc sute de mii de angajati, sunt cosmopoliti, stiu sa negocieze, sa munceasca, sa comunice intr-un mediu international, intr-o piata globala - nu au doar viziune limitata de speculant din Pipera Tunari.E nevoie de o alternativa in Romania .

E nevoie de o Miscare in valorile careia sa ma regasesc si eu, sa se regaseasca si Andreea Minescu, prietena mea care la 26 de ani are firma ei, facuta fara ajutorul nimanui, munceste 13 ore pe zi si seara mai merge si la cursuri de German Business, in care sa se regaseasca si Ileana Badiu, Managing Partner la una dintre cele mai mari agentii de publicitate, care munceste 14 ore pe zi chiar si in luna a opta de sarcina... si Tereza Valcan, expert in PR, care a studiat in State, face MBA la Londra, s-a intors sa munceasca in Romania si ar putea sa ne reprezinte in mod sigur mai bine decat EBA... ..si Radu Manolescu, care la 28 de ani si-a facut firma lui de Head-Hunting, fara ajutorul nimanui si a adus-o in topul firmelor de profil... si doamna Camelia Sucu, ajunsa in TOP Capital fara sa fure un leu, prin munca sa de ani de zile... si doamna Mihaela Nicola, guru-ul publicitatii din Romania, si Maria Lucia Hohan, designerul ale carei creatii se vand in toata lumea si care a ajuns unde a ajuns prin propria sa munca..... si Pepe Berciu, care a studiat la Londra si are businessul sau de succes... si fratii de la Fratelli, care cu creativitate, pasiune si munca s-au impus in viata de noapte a capitalei.... si Violeta Balan, care a terminat Magna Cum Laudae o facultate de drept din America, munceste pentru una dintre cele mai mari firme de avocatura din lume si s-ar intoarce maine acasa dar nu are la ce... si Horia Mocanu, primul roman admis la Harvard, care scrie istorie intr-o tara vecina... si Edy Uzunov, proprietarul agentiei Regatta, cultivat, meloman, impecabil... si Floriana Jucan, jurnalista erudita ce s-a incapatanat sa educe cititorul de presa din Romania si a reusit sa impuna pe piata o revista fara femei dezbracate si barfe dezgustatoare... si Fady Zaidan, cel mai conectat si charismatic manager pe care ilcunosc.... si Loredana Salcianu, avocata care a avut curajul acum patru ani sa plece dintr-o multinationala si sa isi deschida propria ei firma de avocatura... si Angela Teodora Burz, intreprinzatoarea eleganta care si-a facut bagajul si a plecat sa faca business in Shangai, dar duce dorul prietenilor din Romania ... si Diana Dondoe, care i-a sfidat pe toti cei ce au respins-o in Romania, ajungand prin munca, perseverenta si consecventa unul dintre cele mai celebre top modele ale lumii, facand milioane cu o detasare eleganta si impresionand lumea intreaga prin eruditia sa - dar duce dorul tarii ei... si Bogdan Voica, la 30 de ani manager al uneia dintre cele mai cunoscute si exclusiviste agentii imobiliare din Europa.... si Eveline Pauna, care la 20 de ani, face o facultate, lucreaza 10 ore pe zi si in putinul timp liber merge la Opera... si Raluca Safta, care la 23 de ani a avut curajul sa-si deschida propria ei firma de relocari si a ajutat sute de expatriati, directori de companii multinationale sa se relocheze in Romania ... si Damian Draghici, cu IQ de geniu si cu premiul Grammy care a ales sa se intoarca in Romania la radacinile sale...Asta e Romania mea!

Nu Vanghelie, EBA sau Becali!! Si acestia sunt doar cativa dintre oamenii pe care ii cunosc....mai sunt atatea milioane de oameni destepti si muncitori, corecti si educati, capabili si integri... Ma intreb, atatia oameni destepti nu se rusineaza ca sunt reprezentati de Gigi Becali si de EBA? Ma ingrozesc la gandul ca EBA va negocia pentru Romania fonduri de zeci de milarde de Euro!Nu va este rusine ca sunteti condusi de un om politic care nici macar nu poate sa pronunte Google? Nu va este rusine sa va dati la o parte cand in masinile cu girofar trece un agramat, un hot sau o papusa blonda cutupeu si cu un singur talent, platit mult prea scump? Din banii vostri? Am innebunit eu sau am innebunit noi cu totii sa stam pasivi in timp ce suntem calcati in picioare pe banii nostri? Ei bine, mie mi-a ajuns. Imi este rusine ca am stat cu mainile in san si s-a ajuns ca astazi sa fiu reprezentata de o domnisoara din Bamboo si de un cioban. Asa ca voi lua atitudine. Si va rog si pe voi, toti cei ce credeti ca nu va reprezinta cei din scena politica de acum, sa luati atitudine. Sa gasim si sa sustinem oameni de care sa fim mandri ca ne reprezinta. Sa identificam valorile si sa le convingem sa se implice...

Daca avem echipa, tot restul vine de la sine. Stiu ca ei exista, trebuie doar treziti. Trebuie sa facem ceva. Nu e suficient sa ne plangem, sau sa bagam capul in nisip. Trebuie actionat.

Eu nu mai astept o minune, ma apuc de treaba.

Voi lupta pentru un grup de oameni capabili, care pot revolutiona un sistem de care toata lumea este satula.

Voi lupta pentru o Romanie condusa de oameni destepti si integri, pentru o Romanie care sa fie un player international, nu curva de centura a Europei..

Voi lupta pentru o Romanie bogata, cu batrani bine ingrijiti, cu tineri carora sa li se ofere perspective, cu strazi fara gropi, cu hoti bagati dupa gratii, cu milionari pe merit, nu din furat. Voi lupta pentru un viitor mai bun pentru mine si pentru copiii mei, in tara mea, nu printre straini.

Voi lupta pentru o Romanie de vulturi, nu de struti, pentru ca asta este adevarul - am ajuns niste struti, cu capul in nisip si posteriorul la dispozitia tuturor analfabetilor - sper sa nu va simtiti jigniti de exprimarea plastica, asa cum am spus asta este realitatea!...suntem vulturi doar in businessul nostru, in zona noastra de comfort sau cand iesim din tara , asta daca nu ne trateaza vreun strain de sus ca avem pasaportul pe care il avem!

Ajunge!

Haideti sa ne trezim!

UPDATE!!!!

Aceasta scrisoare NU apartine CRISTIANEI ALEXANDRA LEVITCHI.

Cristiana spune:

"Confuzia s-a produs din cauza ca unele pers nu stiu sa trimita un FW igienic (despre ce inseamna un FW igienic cititi pe blogul meu)ROG a da celor care v-au trimis emailul cu datele mele - clarificarile de mai jos si a nu mai transmite mai departe scrisoarea respectiva cu datele si numele meu in ea ci cu numele autoarei ! Aveti pe blogul meu toate clarificarile si rog a avea rabdarea sa cititi si sa dati mai departe clarificarea (aveti acolo toate datele autoarei si film cu ea la TV - anul trecut).

http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2010/05/15/despre-o-scrisoare-care-mi-se-atribuie-insa-nu-este-a-mea/

http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2009/08/07/despre-igiena-pe-mail-si-net/

http://www.standard.money.ro/articol_110902/ce_spune_psihologul_despre_retelele_de_socializare_si_e_mail.html

Cine stie ce scriu si cum scriu s-a prins ca scrisoarea nu este a mea.

Cine doreste sa stie Ce scriu si Cum scriu sa citeasca la :

http://www.sensart.ro/si-dumnezeu-poarta-negru-uneori.html

http://www.sensart.ro/vorbe-fara-glas.html

Multumesc mult."

Gând de ducă 4

2010-04-27T12:00:00.002+03:00

M-a luat iar un gând de ducă...îmi număr zilele şi cum trece una, cum o tai din calendar. Dacă aş avea alte evenimente de trecut pe listă....până la data plecării...mi-ar fi mai usor, aş fi concentrată pe evenimente în ordine cronologică împărţind astfel perioada de aşteptare pentru fiecare.

Prin urmare gândul mă duce la terasa mare pe care îmi voi petrece diminetile însorite...ca să mă colorez şi eu puţin...

...în zilele mai fierbinţi mă voi răcori pe malul mării Mediterane...acolo unde nisipul e netezit în fiecare dimineaţă şi e curat cum România nu va şti niciodată ce înseamnă asta...

...sătulă de valuri şi de loţiuni mă voi plimba apoi pe faleză....pe bulevardul mărginit de palmieri...

....apoi o să mă gândesc şi la voi....şi o să vă trimit o carte poştală...cu ce locuri am mai văzut...

...cu drag,....vă recomand să evadaţi şi voi.

Dupa 26....27

2010-04-25T21:30:00.003+03:00

Inainte si dupa....clar "dupa" arata mai bine...mai optimista...mai vesela...mai tanara...mai atragatoare...deloc modesta :). Nu va ganditi ca e vorba de vreo operatie estetica...nici pe departe...e vorba doar de trecerea unui an...un an fericit...plin de multe impliniri...de aici si schimbarea...eu zic ca 27 nu e chiar atat de rau...si nu-mi este rusine cu varsta mea.

Mi-am serbat ziua intr-un mod mai modest...in familie...o zi linistita...insorita si plina de surprize placute. Am primit multe flori, iar de la mama am primit si multe lucruri utile intr-o casa...sunt fericita...a fost un an extraordinar.

Eu catre mine ...La multi ani!

Lider de sindicat

2010-04-23T13:51:00.004+03:00

În ultima perioadă am tot felul de preocupări...nu mi-am dat seama cum am reuşit să mă aglomerez ...dar nu-i bai...mă descurc.

Una din aceste preocupări ar fi masterul...semestrul acesta am un curs care mie îmi place foarte mult...probabil şi datorită modului în care îl predă domnul profesor. Nu e un curs uşor...am două teme de făcut...plus de dat un examen. Este vorba de cursul de Managementul Resurselor Umane, pe care îl găsesc interesant.

Una din teme este o comparaţie între Jimmy Hoffa şi Miron Cozma. Cozma ştie toată lumea cine e, şi cred că mulţi ştiu şi cine e Hoffa. Spre ruşinea mea nu ştiam...prima dată am auzit de el la curs. Mai multe am aflat din filmul care îi poartă numele...e mai comod aşa decât să faci căutări pe internet , să faci selecţii de articole...sau să citeşti o carte sau mai multe. Filmul nu-mi va fi de ajuns pentru a-mi finaliza lucrarea dar, până la data limită de predare mai este. Până atunci recomand iubitorilor de film să-l caute şi să-l vizioneze. Era să nu-l recunosc pe Jack Nicholson, arată cu totul diferit faţă de cum îl ştiam.

Văzând filmul mie chiar mi-a părut rău de sfârşitul pe care l-a avut Hoffa...

...la ce concluzii voi ajunge când voi avea lucrarea terminată?....asemănări, deosebiri între cei doi?...rămâne de văzut.

....gând...m-aş face lider de sindicat...să vezi atunci greve :)

Salon Fresh

2010-04-22T15:59:00.002+03:00

Am mai povestit eu despre salonul la care obisnuiesc să merg...aici. Ei bine...fetele s-au hotărât să-şi facă blog. Eu spun că le prinde bine...să fie şi ele în rând cu lumea :).

Prin urmare...le găsiţi AICI.

Ce-mi doresc

2010-04-20T12:40:00.003+03:00

Nu mai comentez pentru ca nu are rost... vreau si eu unul !!!!!!!!!

Celebrităţi

2010-04-20T10:17:00.002+03:00

Toţi avem un actor sau un cântăreţ preferat...şi eu aveam unul...prima dată când l-am văzut a fost într-o revistă...celebra Paris Match la care diriginta mea din liceu, care era profesoară de franceză, avea abonament. Aveam acces la întreaga colecţie şi pot spune că această colecţie a fost primul meu contact cu lumea mondenă.

Şi acum îmi place Christopher Lambert , vocea lui cu un timbru aparte nu ai cum să o confunzi...privirea misterioasă...

De preţuit

2010-04-19T09:38:00.002+03:00

....s-a întors mama...iupii.

Aş fi vrut să poată veni şi să stea mai mult timp la mine...numai că mama e o gospodină incurabilă...nici nu a ajuns bine acasă...nici nu şi-a scos hainele din geamantan că s-a şi apucat de muncă în grădină....pe când am ajuns eu ...sâmbătă...toată grădina era deja săpată, straturile făcute şi mama la pus cartofi. Mama, tot mama...vrea să le facă pe toate numai să avem noi ce ne trebuie. Mi-a umplut genţile de borcane pline de tot felul de chestii gustoase...pe care le-a pregătit ea cu mânuţele ei toamna trecută...şi îmi tot punea ea acolo fără să cer eu...şi nu s-a oprit până n-am spus eu că deja e prea mult.

Mami e o minune...dintr-un petec de pământ pe care îl cultivă şi îl îngrijeşte de primăvara până toamna scoate hrana pe un an de zile....fără să cheltuie prea mult...doar pentru seminţe...în rest...muncă...foarte multă muncă.

Pe bunici i-am găsit tot în grădină la pus cartofi....au făcut şi ei o mică pauză cât am stat acolo...bunica foarte bucuroasă că am trecut pe la ei...mereu îmi dă ceva...din puţinul pe care îl are...şi mereu când plec mă întreabă când mai trec pe la ei...şi tare îmi doresc să trec cât mai des...căci numai pe ei îi mai am...şi dacă nu-i caut eu atunci cine?

Să vă căutaţi părinţii şi bunicii cât mai des, pentru ei bucurie mai mare ca asta nu există...alor mei le sticlesc ochii de fericire când mă văd...

Azi da, mâine ba

2010-04-16T15:49:00.002+03:00

Foarte des se întâmplă să auzim de pietoni loviţi pe trecere, vina fiind aproape întotdeauna a şoferului.

Azi...eram la birou...îmi făceam treaba liniştită...când aud o frână puternică şi o bubuitură...m-am îndreptat spre fereastră şi am văzut un bătrân care se ridica de jos...o sacoşă împrăştiată pe drum...şi, ironia sorţii, o maşină aparţinând de "Nursing Medica".

Nenorocirea nu s-a întâmplat pe trecerea de pietoni...bătrânul încerca să prindă autobuzul care era oprit în staţie...el fiind pe partea cealaltă a drumului.

Camerele de supravegheat de la noi din firmă au surprins în mare parte evenimentul...autobuzul oprind în staţie...bătrânul care se asigură că nu vin maşini din partea stângă...maşina care îl loveşte...venind din spatele autobuzului pe banda a doua. Se pare că bătrânul grăbit nu se asigură în dreapta şi e lovit. Maşina care l-a lovit are parbrizul spart în partea stângă...bătrânul şchioapătă.

Eu ştiu că în asemenea cazuri nu ai voie să mişti maşina până nu vine poliţia...însă soferul dă semne că vrea să-l ia pe bătrân şi să-l ducă, presupun, la spital. Nu este lăsat să plece de către soferul de autobuz....care după spusele unui coleg care era prezent...îi recomandă să rămână ca nu cumva să aibă probleme pe urmă...chiar dacă el nu era de vină că omul a trecut strada pe unde nu trebuie. Abia după 5 min ajunge un echipaj al poliţiei şi după alte câteva minute o ambulanţă.

Bătrânul aflat în maşina poliţiei refuză să meargă în ambulanţă...după mai multe insistenţe medicii renunţă...şi pleacă odată cu maşina poliţiei în care era şi accidentatul.

Mare noroc a avut bătrânul că a scăpat cu viaţă...martorii spuneau că l-a aruncat destul de mult maşina...eu am prins doar momentul în care s-a ridicat...vroia să plece...noroc că l-a oprit şoferul.

Am trecut şi eu pe acolo...de câteva ori...ştiam că nu e bine...şi mă asiguram de mai multe ori...şi din stânga şi din dreapta...dar evenimentul acesta mi-a băgat minţile în cap...se poate întâmpla oricui...îţi zici că treci repede...dar la fel de repede poţi să faci un pas şi să nu mai fi.

Dacă am tras învăţăminte...să ne bucurăm de weekend.

Nimicuri de azi

2010-04-06T09:56:00.002+03:00

Nu mai contează că afară e urât...sau că nu am primit liber de la serviciu...

...prăjitura e la fel de bună...ouăle sunt la fel de roşii ca sâmbătă când au fost vopsite...casa mă aşteaptă tot acolo...

...azi vreau să joc un whist...dar n-am cu cine, atunci un remi...mă simt norocoasă...nu am chef azi de altceva...îmi plac feţele zâmbăreţe :)...vreau acuarele şi o pânză...

O zi fara Basescu

2010-04-02T17:43:00.002+03:00

...nu e presedintele meu.

Jocuri...nopti nedormite...scoala...zoo...o adevarata "enciclopedie"

2010-03-27T09:58:00.003+02:00

Ce mai noapte...furtunoasa...weekend... da? Neamuri in vizita ...da...ce se intampla cand ne intalnim noi? ...se joaca ceva...remi sau whist...ceva. Aseara sau mai bine spus asta noapte, a fost vorba de o partida de remi...lunga...atat de lunga incat abia la 4 dimineata ne-am pus cu totii la somn.

Treaba sta in felul urmator...am spus ca jucam pana cand ajunge unul din noi la 3000...zis si facut...numai ca a fost o lupta pe cinste...un punctaj foarte strans si nici unul din noi nu se dadea batut...de la fericirea unui castig...la dezamagirea unui joc in care nu am reusit sa ne etalam...toti am trecut prin aceste stari...jocuri duble...un joc in care s-au terminat cartile dar nu a inchis nimeni...ce sa mai zic...foarte interesant si competitiv....cred ca niciodata nu am mai jucat o asemenea partida. Ceea ce o face si mai memorabila e faptul ca la 8 de dimineata ne-am trezit...si ne-am prezentat frumos...si eu si varul meu...la curs...si acum stam frumos, ca doi copii cuminti ce suntem, in banca....si chiar imi vine sa rad...eu si varu'...noi doi...colegi :) ...suna a gluma...dar nu e.

El cu 2 ani mai mic...s-a inscris la master imediat ce a terminat facultatea...eu, am absolvit cu vreo 3 ani in urma...si mi s-a pus mie pata pe master...si nu orice...am vrut neaparat Managementul Calitatii...zis si facut...eu mi-am trecut ca prioritara acesta specializare in momentul inscrierii....el, conform mediei si ordinii optiunilor a ajuns coleg cu mine...colegi...da...ce fain.

Acum suntem in pauza...eu scriu iar el se joaca ...tot carti...spider solitair...mai ca-mi face si mie pofta... :).

Despre cum aveam eu grija de el inca de cand era mic...poate va spun altadata.

Azi e soare la Sibiu...si cald....am programat deja o plimbare prin gradina zoologica...nu...nu prin centru...de data asta mergem sa vedem si noi tigrii si leii...si crocodilul care, de cate ori trec pe acolo nu se misca niciodata...de zici ca ar fi impaiat.

Povestea continua!

Talentul şi bolile lui

2010-03-26T15:09:00.002+02:00

...da ...cândva desenam...diverse chestii...încă aş mai face asta...numai că nu am timp de toate...aşa că le fac pe rând...

...poate voi reusi candva să scanez câteva din creaţiile mele...poate dacă o să vă placă, mă voi simţi încurajată să mai desenez...sau să pictez...până atunci...să ne bucurăm de soarele de afară...şi să ignorăm vântul...şi să ne plimbăm...şi ....un weekend fain...cum se zice pe la mine prin Ardeal.

Noroc şi norocoşi

2010-03-25T12:28:00.000+02:00

Acum două seri am avut o prietenă în vizită...după ce am terminat toate clătitele cu ciocolată pe care le-am făcut...şi care n-au apucat să se răcească...ne-am pus pe învăţat pocker...el ştia...noi două nu. Avem cărţi cu tot cu jetoane...dar deja era prea mult pentru noi....aşa că ne-au fost prezentate numai noţiunile de bază. După câteva mâini...după ce restul lumii s-a săturat...căci mie îmi veneau numai cărţi bune...din prima...n-au mai vrut să joace.

Am rămas doar eu cu prietena mea...el abandonând...aşa că am jucat remi...în 2 nu e ca în 4...dar a fost bine şi aşa...evident am câştigat...se pare că sunt o norocoasă...păi dacă e aşa ...vreau să câştig şi Kiss cash-ul... :)....banii şi maşina...măcar...ar merge şi apartamentul....dar nu vreau să fiu hapsână...mă mulţumesc şi doar cu banii şi maşina....nimic e bun?

Oricum am şanse mult mai mari decât la loto 6/49, sau decât la Super Bingo sau cum îi spune acum. Ce nu înţeleg eu...de ce se mai înscriu la concurs aceia care nu ascultă...sau care ştiu că au o activitate care nu le permite să facă asta.

Nu mă înscriam...dar sora mea ascultă...mătuşa mea ascultă...vărul meu ascultă....toată familia ascultă...unul din ei tot e pe fază...pe lângă asta...la birou ascultăm de dimineaţa până plecăm doar Kiss Fm...cum s-ar zice...sunt oricum pe fază. Deja am învăţat cam pe la ce ore se zice numărul...aşa că...îmi lipseşte doar şansa de a fi sunată.

Se zice că acele persoane care au multe semne pe piele...aluniţe...sunt foarte norocoase...ei bine...eu am...aşa că am toate şansele :).

...pentru cei care sunt şi ei înscrişi...dacă sunteţi sunaţi şi nu ştiţi numărul...sunaţi-mă pe mine...vi-l spun eu....dar mă aleg şi eu cu un 30%...nu cer mult...în condiţiile în care dacă nu vă dau numărul nu câştigaţi nici voi...deci ne-am înţeles :)...no bine...acum înapoi la treabă.

Gând de ducă 3

2010-03-24T12:50:00.002+02:00

Ideea cu plecatul în vacanţă a fost şi anul trecut...numai că lucrurile s-au petrecut de o aşa natură încât a fost amânată călătoria. Anul acesta...cu acelaşi gând...de a ieşi din ţară...de a scăpa de vânturile de prin Sibiu...am început discuţiile pe această temă cu sora mea.

Ea a fost de mai multe ori decât mine plecată...şi niciodată împreună cu mine...în plus...ea ştie spaniolă...adică vorbeşte...eu înţeleg dar, când vine vorba să zic ceva mi se blochează limba în gură.

Numai bine că s-a stabilit...odată hotărâte ne-am pus pe căutat bilete de avion...e mai rentabil aşa...în 3 ore suntem acolo...nu mai pierdem pe drum două zile şi jumătate cum e cu autocarul...iar preţul biletului...variază...de la mii de euro cu companiile de vârf ...până la sub 100 de euro cu companiile low cost.

Cel mai convenabil pentru noi era să avem plecarea din Sibiu...însă nici un zbor direct, din Sibiu, nu ajungea la Barcelona. Cu escală biletul e mai scump şi călătoria durează şi mai mult. Singurul aeroport cu plecare spre Barcelona...care ne convine şi nouă....e cel din Cluj Napoca...iar singura firma low cost care ne convenea este Wizzair.

Aşa că...am stabilit...plec din Cluj...cu Wizzair...când?...pe 16 iulie..iupiiii!!!!

Gând de ducă 2

2010-03-22T11:40:00.003+02:00

În primul episod din acestă poveste prezentam o poză...deloc reprezentativă...ce se putea spune despre ea...că e un aeroport...şi atât...acum vă spun că nu e un aeroport oarecare...e aeroportul din Barcelona...DAAA....acolo voi merge vara aceasta....iupiiii.

Povesteam aici cum ar fi putut fi concediul meu de anul trecut...după 3 ani în care practic n-am avut concediu...a venit timpul unui concediu adevărat...aşa vreau să fie şi aşa se vede din luna martie.

Ca şi obiectiv...unul din ele...anul acesta vreau să punctez Sagrada Familia...o construcţie extraordinară...un simbol al acelor locuri....am găsit şi site-ul oficial de unde vă puteţi lua ce informaţii doriţi...poate ne întâlnim pe acolo...nu pe site...în Barcelona :).

Place la mine...mult, mult

2010-03-19T20:58:00.001+02:00

Gând de ducă 1

2010-03-18T16:25:00.003+02:00

Oare de unde e imaginea asta?
Azi pe Google Earth..."mâine" acolo.... :)
Aşa începe povestea mea de anul acesta...una din ele...căci nu mă mulţumesc numai cu atât.
Deja plecarea e stabilită...biletul e plătit...tot ce îmi mai rămâne de făcut este să aştept...şi să fiu sănătoasă.
...şi totuşi...oare până unde zbor?...vă spun data viitoare ...poate ghiciţi voi până atunci....la soare...la mare :).

Ca la mama acasă

2010-03-17T13:00:00.003+02:00

Stânga eu - dreapta el....eu 61kg- el peste 90kg :)

Trebuia să prezint această situaţie...pentru că m-am amuzat pe seama ei seara trecută....când m-am văzut cu o farfurie mică în mână...şi pe el cu un bol mare...m-am uitat la mine...apoi la el...şi am zis că se înţelege...hrana trebuie să fie direct proporţională cu mărimea omului. Dacă ar fi fost după mine i-aş mai fi tăiat din porţie...dar fiindcă şi-a pus singur în farfurie...şi pentru că e un pofticios şi jumătate...a ieşit ce e în poză.

Eu nu am reuşit să mănânc tot...a mai rămas şi de la el...dar puţin.

Pentru curioşi...chestia aia roşie e un sos din bulion...dulce...care în combinaţie cu piftele şi pireu este...iamiiiiii. Îl făcea mama când eram mică...bulionul e mai acrişor şi nu-i place lui tata...de aceea mama punea o lingură de zahăr în el...şi îi schimba gustul complet. E un gust al copilăriei pe care n-am să-l uit...ca la mama acasă.

De un timp încoace gătim aproape în fiecare zi câte ceva...dar numai chestii rapide...cel puţin aşa mi se pare mie...că toate se fac destul de repede...azi m-am pregătit pentru o ciorbă de fasole boabe cu costiţă afumată....spaghetele carbonara le las pe mâna lui...ăsta da regim :).

Into the Wild

2010-03-15T10:34:00.007+02:00

Avea totul...era unul dintre cei mai buni...însă el preferă să plece...să lase totul...vrea să trăiască în sălbăticie...işi donează toţi banii, îşi distruge actele...şi pleacă. Vrea să ajungă în Alaska….nu e uşor deloc să faci asta fără acte, fără bani…reuşeste…iar filmul e povestea întregii sale călătorii…oamenii pe care îi întâlneşte…şi finalul…în film.

Un alt film extraordinar…care îţi poate da de gândit…nu e doar povestea unui om…ar putea fi chiar povestea ta…inspirat din fapte reale…merită văzut.

Adevăratul Christopher McCandless:

Mai multe detalii despre acest tânăr şi povestea lui...găsiţi aici.

The Reader

2010-03-10T13:25:00.003+02:00

Îmi pare rău că nu am scris despre asta imediat după ce am terminat de văzut filmul...probabil pentru că am fost prea impresionată la momentul respectiv....oricum, sunt convinsă că aş fi povestit mult mai frumos decât o să o fac acum.
Mie mi-a plăcut foarte mult şi tocmai de aceea nu o să auziţi sfârşitul de la mine...doar aşa un început de rezumat...poate o să fiţi curioşi să-l vizionaţi...asta dacă încă nu s-a întâmplat deja.
Filmul este făcut după o carte...un tânăr care se întoarce de la şcoală este găsit într-un gang...ud leorcă din cauza ploii, bolnav...tânăra ...nu la fel de tânără ca el...îl găseşte...îl ajută şi după ce se opreşte ploaia îl conduce acasă.
El se întoarce ca să-i mulţumească...şi de aici se înfiripă ceva...frumos...timp de câteva luni cei doi petrec timpul împreună...ea composta bilete în tramvai...el elev...la fiecare întâlnire ea îl punea să îi citească...până într-o zi când el nu o mai găseşte pe ea. Până aici acţiunea se petrece înainte de război.
Timpul trece...după război...băiatul ajunge la facultate...la Drept...şi o reîntâlneşte......şi gata...nu vă mai spun.

Nu i-am înţeles pe nici unul...de ce ea nu a vorbit atunci când a trebuit...pentru a se salva...de unde tăria de a păstra secretul...el de ce nu a spus nimic?...de ce nu a vizitat-o?

Menţionez că actriţa din rolul principal a câştigat un oscar pentru acest rol.
Neapărat de văzut. Aştept impresii.

"Revista săptămânii"

2010-03-09T12:47:00.005+02:00

La o săptămână după ce anunţam venirea primăverii...ce credeţi?...ninge. Şi ce dacă ninge...asta e...nu mai merg în plimbare acasă...merg cu busu'...fac mişcare când vine căldura. 8 Martie?...flori?...primă?...chef din partea firmei?...toate acestea doar în poveştile de altădată...anul acesta doar o zambilă şi nişte ghiocei...suficient cât să se simtă mirosul primăverii.

Şi cum ziceam ...firma nu ne-a dat nici o atenţie...nici măcar un fir de floare, sau o bomboană de ciocolată măcar...sau să ne fi lăsat pe noi femeile să ieşim mai repede de la muncă...nimic. La mine a fost o zi plină, atât de plină încât nu am avut timp nici să mănânc....am reuşit pe la 15 şi jumătate să mănânc nişte ciorbă....dar atât...dacă mă îmbolnăvesc de stomac ştiu din ce cauză.

Foamea răbdată la serviciu a fost compensată seara...când am fost invitaţi la ziua de naştere a unui prieten....păi nu vă pot spune...dar vă spun :), ce bine am mâncat...tot ce am mâncat acolo a fost gătit în casă...pizza...de care eu nu m-am putut dezlipi...sarmale....eu n-am mai avut loc în "sac" dar a mâncat el şi dacă a golit farfuria înseamnă că au fost foarte bune....la prăjituri nu am ajuns...eram prea ocupată cu pizza...după ce goleam o farfurie mi se aducea alta...până când nu am mai putut....când a sosit tortul...m-am străduit eu să mănânc tot...căci era atât de bun....cu fructe, cu frişcă...şi cu o cremă...iami....deloc greţoasă...pentru care o să cer reţeta....cu toate străduinţele mele nu am reuşit ...şi a rămas o bucată bună de tort în farfurie...ce bună era acum....să-mi îndulcesc activitatea la serviciu.... :). Ce mi-a mai plăcut mult a fost vinul...de casă ...roşu...numai bun...nu am băut mult...dar a fost suficient un pahar...ca să mă încălzească.

În concluzie...mult mai bun cheful acesta...parol.

Alte planuri?...cică "suntem" la cură...asta înseamă gătit în fiecare zi...şi cât mai sănătos posibil...în fiecare zi altceva...e un pic cam obositor dar merită...să mai dea căldura ...şi mişcarea în aer liber îşi intră în drepturi...abia aştept.

Despre lucruri mai puţin plăcute nu vă mai spun...sunt cantitate neglijabilă şi nu au importanţă...aşa că....

Martie...vine primăvara

2010-03-02T09:34:00.003+02:00

Cu ce mărţişoare se laudă fetele? La mine a fost un an bogat...am primit mai multe mărţişoare ca niciodată...care mai de care...poza vine mai târziu...promit.

Altfel cum a fost prima zi de primăvară?....eu am primit un cadou deosebit...dar e secret...nu vă pot spune...şi nu vă gândiţi la prostii. Prin urmare ziua a trecut frumos...mărţişoare..plimbare...pui la cuptor cu cartofi "natiur" :))...peste vin am sărit...dacă nu pot, nu pot...asta e...nu alunecă...un film şi jumătate...n-am mai rezistat la cealaltă jumătate....şi gata ziua.

...gata şi cu vorba...că avem treabă.

Am revenit cu pozele promise :) ...mie cel mai mult imi place creionul...are si un mesaj...

Omul de o jumătate de tonă - "half ton man"

2010-02-26T10:45:00.005+02:00

În fiecare zi îmi spun că seara o să mă duc la somn cel târziu la ora 22...numai spun...rar mi se întâmplă să fie chiar aşa...motivul e simplu...fie dau de un film bun...fie fac treabă prin casă şi nu-mi dau seama cum trece timpul.

Aseară am văzut pentru a doua oară un documentar...despre omul de o jumătate de tonă. Prima dată ştiu că am fost şocată...de data aceasta...poate par răutăcioasă....dar n-am simţit nici un pic de compasiune faţă de cazul acestui om. Toată vina pentru ce i se întâmplă îi aparţine doar lui ...şi celor de lângă el...care nu iau atitudine ca să-l ajute cu adevărat.

Documentarul a apărut în anul 2005 şi prezintă imagini şocante ....tulburătoare...un om de o jumătate de tonă care risca să moară ...înecat de lichilul din corp. A fost nevoie de o adevărată armată de oameni pentru a-l duce la spital....unde sub tutela doctorilor a reuşit până la urmă, prin regim şi o operaţie de micşorare a stomacului, să-şi reducă greutatea la jumătate...un lucru bun...dar 250 kg tot e mult.

Ajuns acasă în mod normal trebuia să rămână la regimul din spital....să aibă grijă ce mănâncă şi cât. Aici e punctul în care mi-am dat seama că omul respectiv nu merită nici un strop de compasiune.

El dă vina pe structura lui genetică...asta ar fi însemnat că el se îngraşă mâncând normal...ca orice om...dar situaţia nu e chiar aşa...el mânca aproape continuu...şi nu salate...lucruri serioase...grăsimi, carbohidraţi, proteine...de la KFC...Pepsi dietetic(dar carbogazos)...pizza...nu una, mai multe...cipsuri...si nu am enumerat toată mâncarea dintr-o singură zi. În ritmul acesta...pardon...un om normal nu mănâncă atât de mult...aşa că treaba cu genetica pică.

La "regimul" acesta alimentar se adaugă şi sedentarismul...nu unul ca al meu...acasa pe scaun...de acasa în maşină la muncă...la muncă tot pe scaun....al lui era genul stat în pat ani la rând...cred şi eu...cu o asemenea greutate nu prea ai cum să te deplasezi.

Apoi...modul în care vorbeşte...şi cum gândeşte...el mărturiseşte că nu suportă să i se spună că nu are voie să facă ceva ...cum ar fi să mănânce...ar face scandal mare. Soţia lui spunea că nu şi-a dat seama cât de gravă era situaţia soţului său...decât în momentul în care a văzut pozele făcute în ziua când a fost dus la spital....şi că dacă el cerea de mâncare...îi dădea...pentru că îl iubea...aşa zice ea...eu zic că îl ajuta să se sinucidă.

Cum poţi să nu-ţi dai seama? Eu am avut cândva 70 de kg...cu doar 10 în plus faţă de greutatea ideală...şi toţi cei apropiaţi îmi ziceau că m-am cam îngrăşat...dar nu trebuiau să-mi spună ei...simţeam eu....şi nu mă simţeam prea bine...aşa că am luat atitudine...şi dacă nu luam eu...luau ai mei...cu siguranţă...aaaa...da....diferenţa e că eu şi ai mei suntem normali cu capul.

Eu spun că soţia lui era inconştientă...dragoste e să ai grijă de sănătatea celuilalt...nu să-l laşi să ajungă într-o astfel de stare de degradare.

Ajuns acasă...până la prima vizită de control după ieşirea din spital....Patrick Deuel a reuşit să mai slăbească...nu mult...dar medicul era mulţumit că măcar nu s-a îngrăşat la loc. Din 2005 până acum situaţia s-a schimbat....Patrick Deuel aproape că a ajuns iar la aceeaşi greutate...de o jumătate de tonă.

În acelaşi documentar mai sunt prezentate pe scurt şi alte cazuri...dacă nu reuşesc să se controleze, o asemenea poveste poate avea un sfârşit trist.

Asemenea oameni chiar au o problemă...nu una genetică...e una psihică....e una de educaţie....e una de respect faţă de propria persoană. Astfel de oameni au nevoie de ajutor...şi mulţi primesc ajutor...dar trebuie să se ajute şi ei. Da...ai o problemă...ai nevoie de ajutor....primeşti...dar te şi foloseşti de el...şi ai grijă de tine....atunci meriţi toată compasiunea mea....dar atunci când eşti conştient că e gravă situaţia ta...dar te complaci în ea....nu meriţi.

Vă postez şi filmul...ca să vedeţi şi să auziţi...cu câtă luciditate vorbesc subiecţii...şi câtă satisfacţie au când vorbesc despre mâncare...chiar şi cu antrenament...tu a-i putea mânca 24 de bucăţi de carne cu garnitură de cartofi prăjiţi, plus sos...totul la o singură masă?

Beep-beep!

2010-02-25T12:46:00.004+02:00

Ce efect are o cană de Coca - Cola asupra unuia care nu prea bea cafea? Vă spun eu...e ca o depăşire cu 140 la oră pe linie continuă...sau ca un ceas deşteptător care sună până se termină bateria sau se ia curentul...destul de stresant :)....povestea de azi este despre mine....evident...că doar e blogul meu....acum cântă Madonna la radio...şi mie îmi vine să mă ridic de pe scaunul din piele....înghesuit între perete şi birou ...şi să dansez...să cânt...singurul lucru care mă ţine e ruşinea faţă de colegul de birou....care probabil ar spune că nu sunt sănătoasă şi i-ar chema pe cei cu cămaşa de forţă. Acasă mă mai trezesc câteodată...cum a fost şi aseară...că încep să fredonez şi eu piesa de la radio şi mai fac şi mişcare scenică....toate astea în acelaşi timp în care gătesc sau fac altceva prin bucătărie...aseară eram cu mixerul în mână şi băteam nişte albuşuri pentru un chec....cu casca în ureche...am făcut spectacol...am avut şi spectator...dar nu mi-am dat seama că sunt urmărită...numai când îţi imaginezi o astfel de scenă şi te bufneşte râsul....apăi să fi de faţă....asta da comedie.

Numai bună atâta voie bună...după o săptămână şi jumătate de răceală în care a trebuit să şi învăţ pentru un examen...o combinaţie cam deprimantă chiar şi pentru cel mai voios om...bine că mi-a trecut...

...altceva...m-aş apuca să învăţ să fac pagini web...mi-aş cumpăra un căţel...m-aş apuca de pictat din nou...parcă am chef şi de un goblen...prin urmare...activităţi extra ar fi...sincer...aş prefera căţelul...dar la bloc e cam greu...eu vreau un labrador...şi labradorul are nevoie de atenţie...iar la muncă nu-l pot lua cu mine...aşa că mai aştept...până îmi iau pământ...apoi până construiesc ceva pe pământul acela...important e că ştiu ce vreau.

...şi uite ce a făcut o cană de toxine...:)

Cheful de muncă

2010-02-22T08:36:00.001+02:00

Cine nu se regaseşte....minte.

Sibiu...nu chiar o capitală...dar e ok

2010-02-16T08:52:00.003+02:00

E al meu...nu e al meu...oraşul...care oraş? ...Sibiu...ce e cu el?...păi nu-i nimic...că nu-i chiar al meu....eu doar stau în el...dar e frumos...o groapă aici...un parc dincolo...un muzeu, două, trei...munţi într-o parte...munţi şi în altă parte...vânturi mai multe decât vrei...ciobani cu bani...vara cam scurtă...magazine nu prea dotate...şi totuşi...un oraş frumos....altă prezentare mai interesantă şi mai educativă găsiţi aici ...ce am scris eu până acum a fost doar o introducere...că doar nu puteam să dau direct link fără să vă spun înainte despre ce e vorba...poate era un virus...că se poartă şi moda asta printre internauţi...ca să mai râdă unii de alţii...de plictiseală.

Eu nu vă mai pun poze...căci pozele din prezentarea respectivă sunt foarte bune...şi oricum...nu sunt eu în măsură să vă povestesc de un oraş în care locuiesc abia din 2006...deja au trecut 4 ani?....ce repede trece timpul...

Gâtul...pioneza şi filmele

2010-02-15T13:57:00.004+02:00

Ce mod de a începe săptămâna...cu gâtul în pioneze....o zi întreagă de zăcut în pat...programul la serviciu parcă nu se mai termină...abia aştept să ajung acasă...căci ca acolo nu e nicăieri...acolo totul e roz şi voia bună e gazdă.

Ieri a fost aşa cum mi-am propus...exceptând faptul că am răcit...am stat în pat şi ne-am uitat la filme...am dormit de amiază..şi ce bine e... ce prostuţă eram când eram mică...nu vroiam să dorm în mijlocul zilei...acum nu aş mai refuza o asemenea ofertă.

A fost mai greu cu pofta de mâncare...lipseşte cu desăvârşire...am mâncat doar atunci când dădea stomacul semne că e gol...şi atunci nu prea aveam chef de nici un fel de mâncare....prin urmare pâinea cu salam şi cu caşcaval a mers ca unsă...în timp ce ciorba de perişoare stătea în frigider neatinsă.

Că tot vorbim de mâncare...am văzut şi eu filmul Julie&Julia...nu mi se pare a fi unul din cele mai bune...povestea e interesantă şi are pe ici pe colo câte un pic de umor. E un film uşor de urmărit.

Ar fi interesant ca toate cele de pe la noi , care au un blog culinar, să fie contactate pentru a scrie o carte de gătit şi să devină celebre...mi se pare totuşi prea uşor succesul acesta...care ţi se poate întâmpla doar în SUA...asta dacă mai ai şi noroc cu carul...cam multe variabile...aşa că...treci dragă cu picioarele pe pământ...

...pe pământ...lângă o familie de vampiri...chiar simpatică...familia Cullen din Twilight , tot un film uşor...mai mult pentru adolescenţi...un fel de Romeo&Julieta....cei doi rămân împreună...numai că ea e tot o muritoare de rând...el n-a vrut să o transforme...aşa că o să vreau să văd şi 2-ul.

Oare dacă mănânc o îngheţată îmi trece durerea de gât? :)...nu merge şi aici vorba aceea '' cui pe cui se scoate '' nu?...în cazul acesta mă apuc de scris reţete pe blog...poate mă publică şi pe mine cineva :))....dacă nu....măcar o să am usturoiul la îndemână ca să alung vampirii.

Pronostic: OSCAR

2010-02-12T08:40:00.006+02:00

Chiar nu-i înţeleg pe unii cum pot spune că AVATAR nu e un film bun...de foarte mult timp nu am mai vazut un film atât de bun...a fost ultima proiecţie la cinematograful din Sibiu...o sală mică...cu un aer comunist...dar plină...aşa cum cred că nu a mai fost de ani buni de zile...biletul...acceptabil...8 lei...chiar şi pentru 2D, pentru un film atât de bun mi s-a părut puţin.

Filmul a început brusc şi dintr-o dată...fără nici o introducere cu reclame la alte filme...în primele 5 minute pungile cu chestii de ronţăit foşnăiau într-un mod deranjant...după care cred că le-am ignorat cuprinsă fiind de povestea din film.

Pe lângă povestea de la suprafaţă...mi s-a părut a fi şi un film care spune multe despre latura sălbatică a omului...şi despre răutatea acestuia. Nu mai vorbesc de efectele speciale...

...ce mai aşteptaţi?...mergeţi şi cumpăraţi bilete...din timp...ca să nu păţiţi ca noi...

...filmul începea pe la ora 20...era ultima zi în care îl puteam vedea....pe la ora 18 ne-am adus şi noi aminte că e filmul...şi norocul nostru că mi-a trecut prin cap să-l timit pe el să cumpere biletele chiar în acel moment...a găsit...toată sala era ocupată....erau ultimele 3 locuri unul lângă celălalt...şi ne-am bucurat pentru ele...ajunşi acolo...locurile erau pe ultimul rând...bun şi aşa am zis....numai că unul din scaune era cam defect...şi a ajuns să stea el pe acel scaun...numai că în timpul filmului...de vreo 2 ori "trosc, plosc"...scaunul era rupt...şi el aproape pe jos...m-am sacrificat şi am făcut schimb cu el..fiind mai uşoară...nu avea cum să cadă şi cu mine...era suficient că stăteam înclinată de la stânga la dreapta...partea dreaptă a scaunului fiind pe jos...măcar am ce povesti copiilor :)).

Te mai numeşti Om dacă omenia şi bunul simţ nu te caracterizează?

2010-02-09T13:17:00.004+02:00

Ceea ce urmează să vă povestesc nu este un pamflet , e viaţa reală…nu a mea…din fericire…din păcate a unei foarte bune prietene.

Nu sunt eu specialistă în treaba cu un el şi o ea care se cunosc…se plac…se cunosc mai bine…dar parcă chestia asta se cheamă relaţie.

Ce aşteptări avem în general de la o relaţie?
Doi oameni care se cunosc si se plac…şi petrec timp împreună ajung de cele mai multe ori într-o relaţie care poate dura mai mult sau mai puţin. Aşteptările faţă de partener cresc odată cu trecerea timpului…asta se întâmplă la oamenii normali…ai mai multă încredere în celălalt, parcă îţi doreşti să petreci tot mai mult timp împreună…celălalt devine cel mai bun prieten…confident…nu uiţi să-i ceri părerea chiar dacă e pentru ceva care nu-l priveşte personal…parcă îi simţi lipsa când nu e cu tine…somnul parcă nu mai e la fel de liniştit dacă nu e lângă tine…ultima felie de pâine o împarţi cu el….toate acestea într-o relaţie sănătoasă.
Bineînţeles…nu toate relaţiile duc la căsătorie…poate unul din parteneri greşeşte…şi celălalt nu-l poate ierta…poate în timp descoperi că nu e tocmai “the one”…sau poate întâlneşti pe altcineva…şi atunci ce faci?....păi în prima situaţie fie îl părăseşti pe celălalt fără discuţii…fie îl tragi de păr şi de urechi şi de nas….şi abia apoi îl părăseşti bucuros că ai scăpat de omul problemă…
…în al doilea caz…când parcă simţi că nu mai merge…că nu mai simţi nimic pentru celălalt…spui ce simţi…
…ai găsit pe altcineva? ..care e luna de pe cer…e ceea ce îti doresti….sau cel puţin aşa crezi…spune-i celuilalt…cred că merită să ştie…din respect.

Cazul prietenei mele...se cunoşteau de ani buni...colegi de facultate..s-au plăcut...au petrecut 4 ani împreună...ani şi cu bune şi cu rele...că toţi ne mai ciondănim din când în când...până anul acesta...când s-a produs ruptura.
În vară el a fost plecat la părinţi în Spania...a vrut să facă masterul acolo...şi iniţial a vrut să o ia şi pe ea cu el...nu s-a întâmplat asta....masterul de acolo nu era bun pentru ceea ce trebuia el să facă pentru a-şi temina studiile. S-a întors...schimbat...rece.

Prietena mea simţind toate acestea a discutat cu el...şi ce zicea el...că nu ştie...că trebuie să se gândească...vroia să vadă dacă mai simte ceva pentru ea...şi pe lângă asta...i-a mai spus şi că mama lui i-a spus să se gândească ce viitor poate avea lângă ea?...că părinţii ei pensionari nu o să-i poată ajuta cu nimic...până acum n-a avut timp 4 ani să se gândească? Doar cunoştea situaţia ei de când a cunoscut-o...şi ce treabă are mama lui de se bagă în relaţie?

N-au rupt atunci relaţia...au petrecut sărbătorile şi anul nou împreună...urmând ca el să se mai gândească...între timp mici discuţii...în care el o acuza de diverse...închipuite...parcă vroia să găsească nod în papură...până când ea l-a pus să se hotărască odată...parcă n-ar fi aruncat 4 ani pe fereastră...şi ce să crezi...după câteva zile în care nu s-au văzut...el nici măcar n-a avut bunul simţ să se întâlnească faţă în faţă cu ea ca să-i spună că nu mai simte nimic pentru ea....i-a spus pe internet. URÂT.
Asta nu e tot...laşitatea lui e şi mai mare de atât...se pare că în Spania a cunoscut o altă fată...româncă...şi ea în vizită la părinţi. A surprins prietena mea o discuţie a lui cu cealaltă...încă de când erau împreună. Întrebat fiind atunci cine e tipa....a zâmbit şi atât.
În aceeaşi lună în care s-au despărţit...când încă nu erau despărţiţi...tipa cealaltă a venit la el...ea e de pe undeva din sud...şi e studentă la Bucureşti...e mai tânără cu vreo 2-3 ani...şi puţin mai slabă...săptămâna aceasta e iar la el...nu contează de unde ştiu...şi n-ar conta nici faptul că e ea aici...contează că el a fost un laş de speţă joasă...l-aş jigni mai urât de atât...pentru că trebuia să-i spună de atunci că a cunoscut pe altcineva...trebuia să facă asta faţă în faţă...prietena mea merita asta...şi orice femeie merită să i se spună adevărul...mai ales după o relaţie cum au avut ei...nu trebuia să-i caute ei greşeli acolo unde nu erau...numai pentru a avea ca pretext neînţelegerile...şi să scape el cu asta basma curată.

Ce pot să-i spun prietenei mele...căreia ştiu că îi e greu...nu merită...s-a comportat urât...mai bine că şti de acum de ce e în stare...omul care e capabil să te înşele...nu e omul potrivit pentru tine.

Ca ei sunt mulţi şi multe...din păcate.

Fumez?!

2010-02-09T10:11:00.002+02:00

Dansăm....salsa

2010-02-06T19:02:00.003+02:00

Pentru că e weekend....să ne simţim bine în ritmuri latino...
...filmuletul nu e unul oarecare...in trupa de dans e una din cele mai bune si vechi prietene...am copilărit împreună...sper să vă placă

Adevărul

2010-02-05T20:10:00.002+02:00

Mâine am examen, porcul se îngraşă în ajun cum se îndeasă raţa în coteţ...mănânc mango...puţin mai încolo...salata de fructe va fi fără gref că nu-i place lui şi fără kiwi că am uitat eu să cumpăr...în apartament e frig...merg la nuntă în iulie...inteligenţa artificială implementată la roboţi...primul robot cu chip uman are ochii migdalaţi...de pe RDS pe mobil te auzi cu ecou....roboţi pe marte...sucul acidulat arde.

Astronaut pentru o clipă

2010-02-02T11:16:00.006+02:00

Sâmbăta trecută am avut examen...la care a trebuit să mă prezint cu un referat...fiecare dintre noi a avut tema lui...a mea a fost despre GPS...aşa că...m-am pus pe treabă şi am găsit lucruri interesante...ce este GPS-ul? Cum funcţionează? Cât de precis este?...am găsit răspunsuri pentru aceste întrebări....ce nu găseşti pe internet, nu?

...şi am aflat că:

GPS- the Global Positioning System- Sistemul de Poziţionare Globală e rezultatul investiţiilor Departamentului de Apărare al SUA, prima ţară care a dispus de banii necesari pentru realizarea unui proiect de asemenea anvergură. Iniţial proiectul era destinat folosirii în scopuri militare însă, a fost pus şi la dispoziţia civililor, cu acces limitat bineînţeles.

Proiectul poartă numele de NAVSTAR- o constelaţie de 24 de sateliţi poziţionaţi în 6 planuri orbitale. Nici ruşii nu se lasă mai prejos, proiectul lor e cunoscut sub numele de GLONASS- Global Navigation Satellite System), iar în 2007 Uniunea Europeană (UE) aprobă finanţarea lansării a 30 de sateliţi pentru a-şi forma propria versiune de GPS- proiectul fiind cunoscut sub numele de GALILEO şi e proiectat să fie complet operaţional începând cu 2013. China a lansat deja 2 sateliţi în 2000 şi încă unul în 2003, aceştia făcând parte din proiectul BEIDOU NAVIGATION SYSTEM- o constelaţie de 35 de sateliţi, programată să fie finalizată în 2015.

Nu vă ameţesc cu principiul de funcţionare...că poate nu vă interesează...ideea e...ai grijă ...eşti văzut :)...şi după 2015 o să fi şi mai văzut :).

Toţi folosim aşa ceva...toţi avem telefoane mobile, care îţi dau de gol poziţia...aproape toţi avem navigatoare...

Şi încă ceva legat de spaţiu...dar nu de GPS...într-un documentar despre univers...dacă nu mă înşel în "Universul Ştiut"...ziceau savanţii că au lansat în spaţiu un echipament care transmite un mesaj care conţine coordonatele planetei noastre şi înregistrări video cu oameni ...asta în cazul în care există extratereştii...să ştie ei unde ne găsesc şi cum arătăm....acum o întrebare...dacă extratereştrii respectivi nu sunt prea prietenoşi...şi vin în vizită la noi...aşa...neanunţaţi...căci noi invitaţia am făcut-o şi "am lăsat şi uşa deschisă" dându-le coordonatele?

Leapşă...gen Oracol

2010-02-02T08:20:00.005+02:00

Uite că mă ţin de cuvânt în ceea ce priveşte leapşa primită de la Lili ....răspunsurile vor reflecta starea din momentul de faţă...altă dată poate aş fi răspuns altfel...acum va trebui să vă mulţumiţi cu atât.

1. Principala mea trăsătură: comoditatea

2. Calitatea pe care doresc să o întâlnesc la un bărbat: sunt mai multe(una din ele: să ştie să respecte femeia)

3. Calitatea pe care o prefer la o femeie: inteligenţa şi modestia

4. Ce preţuiesc cel mai mult la prietenii mei: că îşi aduc aminte de mine chiar şi atunci când sunt departe...şi ştiu să dea un telefon să întrebe de sănătate

5. Principalul meu defect: Încăpăţânarea...dar se poate trata

6. Îndeletnicirea mea preferată: să stic banii

7. Fericirea pe care mi-o visez: shhhh....dacă o spun nu se mai împlineşte :)

8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire: Să moară cineva drag fără să apuce să îmbătrânească...şi...să-mi pierd casa.

9. Locul unde aş vrea să trăiesc: Coasta de Azur, Franţa

10. Culoarea mea preferată: sunt două

11. Floarea care-mi place: laleaua şi narcisa

12. Pasărea mea preferată: nu cred că am...ca şi gust îmi place carnea de pui :)...dar merită încercată şi cea de raţă....mai ales cu un sos din multă ceapă cu ardei :))

13. Prozatorii mei preferaţi: nu am...dar mi-a plăcut Roşu şi Negru de Stendhal

14. Poeţii mei preferaţi: nu am, n-am mai citit o poezie din liceu...dar încă mai ţin minte câteva versuri dintr-o poezie de-a lui Eminescu:

"Şi dacă ramuri bat în geam,

Şi se cutremur plopii,

E ca în minte să te am

Şi-ncet să te apropii."

15. Eroii mei preferaţi din literatură: Contele de Monte-Cristo

16. Eroinele mele preferate din literatură: Ana din Moara cu noroc scrisă de Ioan Slavici
17. Compozitorii mei preferaţi: -----

18. Pictorii mei preferaţi: nu pot să spun că am un preferat...îmi place Leonardo da Vinci...pentru că nu era doar pictor

19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală: există aşa ceva?...dacă sunt ...eu nu-i cunosc

20. Ce urăsc cel mai mult: minciuna, delăsarea,dezorganizarea, nehotărârea...

21. Calitatea pe care aş vrea să o am din naştere: oare calităţile nu le dobândim în timp în funcţie de educaţia primită şi alegerile pe care le facem?

22. Cum aş vrea să mor: Sunt prea tânără, prea plină de viaţă şi prea fericită ca să mă gândesc la aşa ceva

23. Greşelile care-mi inspiră cea mai mare indulgenţă: atunci când cei de la bancă îmi pun mai mulţi bani în cont :)

24. Deviza mea: Mai bine să-mi pară rău că am făcut, decât să regret că n-am făcut nimic.

...şi gata...acum mă gândesc să dau leapşa mai departe...că deaia e leapşă...şi cui oare?....cineva care mă citeşte din Germania...altcineva din NY...şi altcineva care are bebe... :)...apăi dacă vor vrea să răspundă bine...dacă nu...să-mi dea una peste nas...cum aşa...am avut eu tupeu să le trezesc din amorţirea frigului de afară? :))

Ce fac românii în weekend

2010-02-01T09:48:00.004+02:00

O bucurie foarte mare în viaţa unui om este apariţia copiilor. În funcţie de religia familiei există tot felul de ritualuri legate de botez. Aduc vorba de subiectul acesta pentru că în acest weekend am fost la un botez. O verişoară a născut anul trecut în decembrie iar la ortodocsi botezul se face cam la 6 -7 săptămâni…care s-au nimerit chiar sâmbătă.
Cu toate că în acea dimineaţă am avut un examen…m-am prezentat frumos…am luat examenul…după care am pornit la drum spre Tg Mureş. Norocul nostru a fost că drumul era uscat…aşa că am reuşit să ajungem în cel mai scurt timp posibil…2 ore. N-am mai ajuns la biserică ci direct la restaurant.
Ceea ce mă nedumireşte pe mine este cum de s-a ajuns până aici…şi când spun “aici” mă refer la atâta tam-tam, masă ca la nuntă, cu aperitiv, ciorbă, friptură, tort şi băutură de toate felurile pe săturate. Mi se pare o exagerare…o prea mare cheltuială…copilul oricum nu ştie ce se întâmplă. Eu îmi aduc aminte botezul surorii mele…după biserică neamurile au venit acasă la noi unde mama a pregătit o masă bogată…şi toată lumea a fost mulţumită...oamenii aduceau hăinuţe…şi dacă chiar vroiau dădeau şi ceva bani…simbolic. Acum se dau bani aproape ca la o nuntă….iar eu nu prea sunt de acord cu chestiunile acestea…mie mi se par aşa ..fără rost…dar ce să-i faci…fiecare face cum crede mai bine.
Bebele a crescut mult de când nu îl mai văzusem…asta a fost de Crăciun….acum era mai lung şi mai dolofan…cred şi eu…dacă mănâncă bine şi doarme bine…ce mai viaţă.

Ziua de duminică a fost şi ea una plină. Pentru că sâmbătă am ajuns abia la 12 noaptea acasă…a doua zi ne-am trezit pe la amiază…şi iar ne-am pornit la drum…de data asta la Rm Vâlcea, la ziua de naştere a unui verişor de-al meu.
În Sibiu era destul de cald şi senin când am plecat…când am intrat în munţi…surpriză…ploua…şi se circula cam greu….vizibilitatea era redusă…mai prindeai din urmă câte un TIR…care “arunca” cu noroi pe parbriz…până la urmă am ajuns…pupături, poveşti nemuritoare, mâncare multă şi bună…i-am bătut la Macao…şi uite aşa s-a făcut iar seară.
Am stat mai mult decât ne-am planificat…am plecat spre casă…în Vâlcea era ceaţă…norocul nostru că pe sensul de mers spre Sibiu a fost pustiu…trebuie să pomenesc şi de craterele de pe podurile de pe Valea Oltului…trebuia să te opreşti practic pentru a avea grijă cum treci…că de ocolit…ocoleai una şi dădeai în alta.

Ajunşi acasă …pijamaua şi-a intrat în drepturi…şi televizorul la fel…am dat peste un film…cu Julianne Moore…filmul e din 2004 şi îl mai văzusem dar a fost plăcut să-l revăd. Un film interesant…antrenant…te ţine captiv până la ultimul cadru…îl recomand…The Forgotten.

Importăm prostii

2010-01-29T09:51:00.002+02:00

Nu ştiu dacă am mai vorbit despre asta...dacă am făcut-o atunci nu strică să o mai fac odată.

Declar că nu-mi plac sărbătorile astea împrumutate...cum e de exemplu ...pe româneşte...Sf Valentin.

Am împrumutat toate prostiile de la americani...numai ce trebuie nu...cum ar fi autostrăzile.

Oraşele vor fi invadate de culoare roşie...care în exces îmi provoacă alergie...nu mai vorbesc de inimile de toate formele şi mărimile...de mesajele care deja mi se par chicioase...TE IUBESC peste tot...I LOVE YOU...la fel...zici că e un fel de BUNĂ ZIUA. A comercializat românul cuvintele acestea..şi încă o va mai face...atât de mult încât ele şi-au pierdut adevărata valoare...mulţi le rostesc cu atâta uşurinţă încât nici nu mai crezi în ele...

Toată lumea se va agita şi va cupăra cadouri...dau bani pe ceva care acum nu mai are valoare.

E treaba voastră ce faceţi în ziua cu pricina...şi ce cumpăraţi...şi ce spuneţi...eu una prefer să stau la căldurică...sub plapumă...să ne uităm la filme toată ziua...şi dacă n-am chef să gătesc ceva mai sănătos...atunci o să mâncăm o porţie mare de cartofi prăjiţi cu ochiuri si cu brânză.

..dar shhhh...să nu afle că i-am făcut deja programul.. :))

PS: nu sărbătoresc nici Dragobetele...dar îl susţin...e de-al nostru

Probleme administrative

2010-01-28T10:33:00.000+02:00

Pe scurt situaţia e următoarea…bloc nou, din 45 de apartamente sunt locuite doar 25, centrală pe bloc...s-ar presupune că e mai rentabilă...până în prezent n-a prea fost.

Conform contorului citit în decembrie am de plată...doar pentru căldură...vreo 900 de lei...faliment curat. Ideea e că firma constructoare nu ne-a prezentat nici un proces verbal în care să apară cu câţi metri cubi a fost predat contorul...şi astfel plătim toţi toate verificările şi tot ce s-a consumat ...chiar dacă de exemplu eu am pornit căldura doar la sfârşitul lui noiembrie. Pentru că eu recepţia apartamentului am făcut-o prin iunie ...n-a mai contat că m-am mutat abia la sfârşitul lui august...trebuie să plătesc ca toţi ceilalţi...care au păţit şi ei ca mine.

Cum ni s-a explicat...a venit o factură de gaz...care a fost împărţită toată celor 25 de apartamente...în funcţie de consum...astfel a reieşit un preţ la gigacalorie destul de mare...preţ care va fi variabil ...în funcţie de gradul de populare al blocului...scandal mare de fiecare dată când e şedinţă...că m-am şi săturat să mă prezint la asemenea întâlniri...ca până la urmă situaţia să fie aceeaşi.

Pentru a mai reduce consumul de gaz al centralei...aceasta a fost programată să meargă doar în anumite intervale orare....nu ştiu dacă acesta e motivul pentru care ultima factură, pe ultima lună a venit de 600 de lei...nu e la fel de mare...dar tot e mare...ţinând cont că la mine căldura merge numai de seara de la 19 când ajung acasă până dimineaţa la 7....interval în care centrala se mai şi opreşte. Aseară am pornit căldura doar pe la ora 21...că nu mi-a fost frig...şi ce să văd...caloriferele reci...n-a mers deloc toată noaptea...la 5 când m-am trezit...reci ca gheaţa...la 7 dimineaţa am închis căldura...dezamăgită şi fără speranţă că se vor mai încălzi caloriferele. Alţii îşi încălzesc apartamente cu suprafaţa dublă faţă de al meu cu doar 250 de lei...şi au căldură 24 din 24.
Soluţia...să-mi pun centrală pe apartament...dar asta presupune să am acordul vecinilor...şi multe alte plimbări...pe care o să le fac la vară dacă situaţia continuă aşa.

Altă situaţie care nu mi se pare normală...am fost la Electrica să-mi trec contorul pe numele meu...ideea este că m-am trezit cu contorul schimbat...aşa...din senin...fără să fiu sunată...fără să semnez un proces verbal de predare primire....de unde pot şti eu acum cu siguranţă cu câţi KW mi-a fost dat jos contorul vechi...şi dacă cel nou a fost montat cu zero KW? Am întrebat la Electrica..şi am primit cu multă seninătate un răspuns...”aşa se face, fără proces verbal”...hoţie pe faţă. Am făcut o plângere...şi ce credeţi?...cred că zace pe undeva.

Aş mai avea şi eu alte defulări...dar le las să mai fiarbă puţin.

Afară ninge liniştit...

Rol de Oscar

2010-01-25T16:37:00.005+02:00

De e soare, de e frig...bine e să văd un film.

Un film şocant ...după umila mea părere....un film bun...un film care te poate face să te mai gândeşti odată...dacă eşti curios care e efectul drogurilor.

Actriţa din rolul principal a câştigat un Oscar pentru acest rol...Ellen Burstyn....la cei 68 de ani pe care îi avea atunci ...dă viaţă unui personaj cam ciudat...filmul...Requiem for a Dream...apărut în 2000...şi merită văzut.

Tango....mango

2010-01-25T13:37:00.003+02:00

E lucru hotărât....de azi înainte voi încerca să mănânc în fiecare seară câte un mango...nu ştiam...pentru că nici nu m-a interesat...că mango are cam toate vitaminele de care ai nevoie...calciu, fier, vitamina C, magneziu..etc...plus de asta e foarte indicat pentru femei...scade riscul de apariţie al cancerului de col uterin...şi...încetineşte procesul de îmbătrânire...ce mai aşteptaţi...fuga fuguţa la magazin...goliţi rafturile :)...şi pe urmă poate dansăm şi un tango.

Mi se întâmplă numai mie....!?

2010-01-22T08:32:00.005+02:00

Am reuşit să ajung ieri la timp în staţia de autobuz...doar că nu aveam bilet. Ajung la casa de bilete şi dau vânzătoarei 50 de lei şi cer 10 bilete...mi-a fost cumva să cer 1 singur bilet. Făcând asta individa se uită la mine ca şi cum i-aş fi cerut să-mi dea un rinichi...că îi iau tot măruntul...că nu-mi poate da...dar ea avea legate bacnotele de 1 leu şi cele de 5 lei...şi mi le aruncă în faţă...că ea şi-a făcut borderoul....Păi nu mă interesează pe mine că tu ţi-ai făcut borderoul...eu sunt clientul...eu dau banul...tu trebuie să mă serveşti...
Nu a vrut să-mi dea...până când i-am zis să-mi spună numele căci vreau să-i fac reclamaţie...dacă eu mă urcam în autobuz fără bilet riscam o amendă de până la 20 de lei...
Atâta impertinenţă nu mi-a fost dat să întâlnesc....pe lângă faptul că traseele Tursib-ului sunt proaste mai au şi oameni pe măsura serviciilor.

Să le fie ruşine.